| Toat lumea a învat s vorbeasc bine. Iar eu cu satisfacie remarc ridicarea nivelului genului epistolar – din contul Internetului. La timpul su, când au aprut telefoanele i oamenii au încetat s mai scrie, genul epistolar, atât de popular în secolele XIX-XX, a început pur i simplu s dispar. Cu apariia Internetului el a cptat al doilea sau al treilea suflu. Dar nu întotdeauna acest gen acioneaz spre bine. Deci, întrebare cu privire la ce ai fcut personal pentru ca viaa noastr bisericeasc, parohial, comunitar s devin mai bun, mai demn, mai atractiv – este o întrebare serioas, care trebuie adresat, în primul rând, utilizatorilor de Internet. Nicidecum nu minimalizez importana i necesitatea unor discuii profunde, serioase în mediul ortodox, dar a vrea s-i aduc aminte fiecrui participant c anume lui se adreseaz cuvintele Mântuitorului „dup roadele lor îi vei cunoate” (Mt. 7:16). Dup roade, dar nu dup vorbe i cu atât mai mult nu dup ironie, anecdote, vorbe goale, dorina de a se arta pe sine puternic, detept, convingtor, tios etc. Dac utilizatorii ortodoci ai Internetului vor percepe aceast mrea porunc a lui Dumnezeu „dup roadele lor îi vei cunoate”, atunci spaiul nostru virtual se va curi de acele lucruri inutile care astzi surp sentimentul moral al multor oameni. Doar zeci de mii de cuvinte arztoare în bloguri - sau înc i trude pentru binele Bisericii i Patriei, pentru ale cror rezultate nu vom roi? Eu consider c anume o activitate fructuoas i eficient a comitetului nostru trebuie s arate o pild acelor oameni care astzi demonstreaz o energie sporit în discuiile pe Internet. A mai vrea s vorbesc despre a doua problem. Ne gândim actualmente c, se prea poate, nu cu totul corect este organizat politica informaional bisericeasc. Sunt multe provocri, sunt multe aspecte la care trebuie s reacionm, încât energia noastr informaional se pierde pentru aceast reacie. Eu nu sunt convins c este corect s procedm astfel. În primul rând noi trebuie s oferim societii informaie pozitiv privind ceea ce facem – privind gândurile, faptele noastre – în special privind faptele reale. |
| Iat de ce, vorbind de mrturisire, sfântul ierarh Ioan Gur de Aur spune c nu este nimic mai mult decât aceast virtute, c mrturisirea nu poate fi comparat cu nimic altceva. i în aprobarea celor spuse aduce cuvintele din Evanghelie: Oricine va mrturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mrturisi-voi i Eu pentru El înaintea Tatlui Meu, Care este în ceruri (Mt. 10:32). Prin urmare, oricine care Îl mrturisete pe Hristos – prin cuvânt, fapt, via, suferin i chiar moarte – pe acela Fiul lui Dumnezeu îl va mrturisi în faa Tatlui Su din Ceruri. Ce virtute mai merit o astfel de rsplat? Are dreptate sfântul ierarh Ioan Gur de Aur: nu este virtute mai mare. De aceea nu este în aceast lume nimic mai presus i mai important decât slujirea apostoliceasc. Apostolii au trecut în lumea celor drepi. Dar cine le continu slujirea? Se prea poate, ea s-a întrerupt? Dac ar fi fost aa, noi toi împreun nu am fi stat în aceast catedral istoric din Petersburg. Pân în aceste locuri pur i simplu nu ar fi ajuns vestea despre Mântuitor. Urmtoarele generaii de cretini, Biserica lui Hristos, condus de episcopi, motenitorii i succesorii slujirii apostoliceti, continu aceast cltorie istoric, în a crui centru se afl mrturisirea credinei în Domnul i în Mântuitorul nostru. Niciodat aceast mrturisire nu a fost uoar. Ea era însoit, de cele mai dese ori, de reacia dumnoas a oamenilor ce nu doreau sau nu erau în stare s recepioneze cuvântul propovduirii apostoliceti. Uneori aceast reacie cpta dimensiuni monstruoase i un caracter îngrozitor al luptei violente cu cretinismul. Noi tim cum primele trei secole ale cretinismului erau întunecate de prigoniri sângeroase. Îns nu s-a curmat mrturisirea! Nu s-au speriat acei episcopi, preoi din vechime, brbai, femei i copii, ce credeau în Hristos, s duc lumii mrturisirea despre Domnul i Mântuitorul nostru. Toat istoria ulterioar aduce pân la noi mrturia despre nevoinele muceniciei i mrturiei. i multiplu în aceast istorie s-au repetat i baterea cu pietre, i scârbirile pe care le-a purtat apostolul Pavel, care au fost purtate de cei doisprezece ucenici ai Mântuitorului i doar unul dintre ei, dup mila deosebit a lui Dumnezeu, a fost ferit de moartea violent – acela a fost Ioan Teologul. |
| Dup Congres, arabistul I. Yu. Krachkovsky a vizitat Siria, a lucrat acolo câteva luni în bibliotecile mnstirilor i a întocmit o list cu cele mai valoroase manuscrise, printre care s-au numrat lucrrile arhidiaconului Pavel de Alep, autorul descrierii cltoriei Patriarhului Macarie în Rusia. Colegii lui Krachkovsky, arheologii B.V. Farmakovsky i E.M. Pridik (supraveghetorul Ermitajului Imperial) au cercetat monumentele arheologice. În cadrul unei întâlniri cu oaspeii, care a durat trei ore, Patriarhul Grigorie a propus ca cele mai preioase manuscrise i obiecte vechi s fie transportate în Rusia, unde acestea ar fi fost într-o siguran mai mare. Pe lâng interesul tiinific, manuscrisele i documentele care au scpat de distrugere ar fi fcut posibil demonstrarea drepturilor de proprietate ale mnstirilor i bisericilor ortodoxe din Siria. Drept urmare, la Sankt Petersburg a fost trimis o cutie cu daruri pentru împratul rus (52 de obiecte din sticl antic; o figurin cipriot din faian pictat; 3 obiecte din faian egiptean i lmpi de lut). Cele mai multe dintre ele se pstreaz pân în prezent la Muzeul Ermitaj. În cele din urm, ideea de a crea un muzeu al antichitilor antiohiene a fost respins pentru a evita conflictele cu guvernul turc, care a interzis absolut scoaterea din ar a obiectelor arheologice. În cele din urm, Patriarhul Grigorie al IV-lea a avut ocazia s viziteze Rusia în 1913, când a ajuns acolo cu un alai de clerici i laici la srbtorirea a 300 de ani de la venirea dinastiei Romanov la conducerea Rusiei. A avut parte de o primire solemn la Sankt Petersburg; a participat la slujbe i recepii. Patriarhul a fost învrednicit de mai multe audiene la rege în cadrul crora au fost discutate aspecte ale contactelor mai strânse cu Bisericile Rsritene, restaurarea Patriarhiei i reformele bisericeti din Rusia. La prima întâlnire din 21 februarie 1913, Grigorie al IV-lea i-a druit împratului un vechi cod biblic, o prticic din moatele Sfântului Ioan Boteztorul, o prticic din Sfânta Cruce i un giulgiu de mtase. |
| Astzi în aceast biseric sunt prezeni efii departamentelor pentru activitatea social din eparhii, care poart o responsabilitate aparte în vederea organizrii slujirii sociale în cadrul eparhiilor, ceea ce în mod inevitabil presupune optimizarea activitii sociale, în primul rând, în blagocinii, unde, dup cum tii, trebuie s existe efi din domeniul social salarizai, tot aa ca i în parohiile de proporii. Dar i parohiile mici trebuie s fie antrenate prin activitatea parohiilor mari i a blagociniilor în aceast lucrare social general-bisericeasc, orientat asupra îndeplinirii poruncii Mântuitorului – a hrni, a da de but, a îmbrca, a vizita. Eu consider c la lucrrile congresului ar fi bine s facem schimb de experien cu privire la faptul, cum lucreaz astzi serviciile noastre sociale în eparhii – în mod deschis, linitit, fr frica represaliilor – i de vorbit onest despre faptul, ce exist i ce nu exist. Primind rapoartele arhiereilor din eparhii, eu vd c exist foarte mari schimbri spre mai bine, dar uneori printre rânduri se citete i lipsa oricror schimbri. Noi cu Dumneavoastr ne-am adunat astzi la Moscova inclusiv pentru a stimula dezvoltarea de mai departe a activitii sociale în eparhii, pentru ca deciziile Soborului Arhieresc din anul 2011 s nu fie doar un zornit pe acoperiul cldirii, în interiorul creia, ascunzându-se, se afl oameni, care ateapt s treac mai repede vântul, iar împreun cu vântul – i orice pretenii i cerine. tiu c se mai întâmpl i aa – stm ascuni i ateptm, c vreo cauz la mod se va duce la fund, va suferi eec, se va transforma în cuvinte frumoase i totul va reveni la situaia de mai înainte. V asigur, c prin mila Lui Dumnezeu nu va mai fi aa ca înainte, deoarece lumea s-a schimbat radical chiar în câiva ani, i de aceea aciunea noastr social trebuie s fie bine organizat, determinat teologic, inspirat pstorete i, ceea ce este foarte important, prezentat în spaiul informaional contemporan nu pentru laud, dar pentru ca oamenii s poat s fac schimb de experien, s gseasc inspiraie în trudele altor oameni. |
| La discuie au participat: primarul or. Sao Paolo Fernando Haddad; ambasadorul Federaiei Ruse în Republica Federativ Brazilia S.A. Akopov; consulul general al Federaiei Ruse în Sao Paolo C.S. Kamenev; ambasadorul Libanului în Brazilia Joseph Sayah. Din partea Bisericii Ortodoxe Ruse au fost prezeni: mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, preedintele Departamentului pentru relaiile externe bisericeti al Patriarhiei Moscovei; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; episcopul Argentinei i Americii de Sud Leonid. La întâlnire au mai participat reprezentani ai Patriarhiei Antiohiei: mitropolitul de Sao Paolo i al întregii Brazilii Damaschin; mitropolitul Mexicului, Venezuelei, Caraibilor i al întregii Americi Centrale Antonii; mitropolitul de Buenos Aires i Argentina Siluan; episcopul Edessei Roman. De asemenea a asistat reprezentantul Bisericii Romano-Catolice arhiepiscopul de Sao Paolo cardinalul Odilo Pedro Scherer. Salutându-l pe guvernator, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a spus, în special: „Sunt foarte bucuros de posibilitatea de a m întâlni cu Dumneavoastr. Dup cum am mai spus azi în mod public, vizitarea Americii Latine, a Braziliei, a lsat în sufletul meu o urm foarte adânc. Este simbolic c aceast cltorie a început de la Cuba, care mai este numit poarta Americii Latine i unde am avut o întâlnire cu Sanctitatea Sa Papa Francisc. Sunt foarte satisfcut de aceste întâlniri care au avut loc pe continentul Americii de Sud, dar cel mai important e c sunt foarte satisfcut de întâlnirea mea cu poporul. Noi avem cu adevrat rdcini cretine comune. Este o temelie pentru orice fel de alt colaborare, pe care oamenii vor s o vad. Am mai avut ocazia s spun despre faptul c de cele mai dese ori divergenele dintre oameni, dintre ri i popoare apar din cauza lipsei unei platforme comune. Popoarele Rusiei i Americii Latine au o platform comun – cea cretin. Este minunat c aici se pstreaz o via activ religioas, dei, bineîneles, exist i provocri, probleme. Îns este foarte important ca poporul Braziliei, dac vorbim aici despre Brazilia, s gseasc în sine puteri s depeasc aceste probleme, bazându-se pe acel fundament moral-spiritual care se ine pe credina cretin. |
| A-L propovdui pe Hristos, cu atât mai mult a mrturisi despre propria credin, este întotdeauna greu. În timpurile noastre este de asemenea greu, dei e mai uor, probabil, decât în perioada sovietic. Pe de alt parte, în oarecare msur este mai greu, deoarece acum se dezvolt o atitudine nihilist fa de orice idei. Propovduirea despre Hristos, mrturia despre Hristos întotdeauna este legat de nivelul propriei religioziti al celui ce propovduiete, deoarece nimic nu convinge aa cum o face propria experien a omului. Dac voi într-o convorbire cu o persoan contemporan necredincioas vei aduce dovezile existenei lui Dumnezeu conform schemei teologice scolastice, în cel mai bun caz el va strânge din umeri. Dar dac îi vei spune ce semnific rugciunea în situaii concrete, în care acel om nimerete, nu este exclus c el va înelege c rugciunea este o putere mare care e capabil, în momentul când te îneci în mlatina vieii, s devin acel pmânt tare care s te salveze de la moarte. Dimensiunea personal a religiozitii este un factor foarte important al mrturiei noastre cretine, îns nu e suficient s vorbeti doar despre cele personale. Doar cretinismul poate oferi cheia pentru soluionarea multor probleme ale contemporaneitii. De ce Biserica Ortodox Rus a adoptat Bazele concepiei sociale? Deoarece a trebuit de dat contemporanilor notri alimentaie pentru minte i de demonstrat c cretinismul este baza conceptual pentru soluionarea pozitiv a marilor probleme ce se afl în faa oamenilor. Astfel c trebuie de fcut i una, i alta; dar cel mai important e s simi în inima ta pe Dumnezeu i mai des de rugat. i atunci Domnul va ajuta în toate circumstanele, inclusiv în acele despre care ai vorbit. — Bun ziua, Sanctitatea Voastr, m cheam Simonova Ana. Sunt membrul Consiliului de tineret al Eparhiei de Novosibirsk, organizator al proiectelor sociale, precum i de antreprenor. În Novosibirsk i în alte orae ale Rusiei în ultimul timp au fost anulate câteva concerte ale grupurilor sataniste i pgâne. S-a produs în urma protestelor active ale societii, inclusiv ale tineretului, ceea ce a cptat o mare rezonan în Internet i mass-media. Am fost personal participant a acestor proteste, deoarece este imposibil s priveti imparial cum este hulit numele lui Dumnezeu pe scenele deschise ale oraului sub masca culturii pentru tineret. Dar nu toi împrtesc acest punct de vedere. Ce poziie trebuie s aib un tânr ortodox i ce aciuni noi putem i trebuie s svârim? Mulumesc! (Aplauze) . |
| Acele companii antibisericeti, ai cror martori am fost cu toii în anul ce pleac, ne permit s tragem câteva concluzii. Astfel de companii sunt urmarea întririi poziiei i a influenei Bisericii în societate. În Rusia încrederea manifestat fa de Biseric, fa de cler este mare – aceasta o afirm datele acelorai sondaje de opinii. Iar aceasta nu d pace dumanului neamului omenesc i celor care urmeaz influenei lui. Le-ar fi convenabil s vad Biserica noastr tcând în faa pcatului, a frdelegii i a nedreptii. S nu fie prigonit, s nu fie interzis, nu ascuns în catacombe – doar pur i simplu s nu fie simit în societate. Sau vzut prin acea latur exterioar, care se percepe ca folclor, ca un ornament exotic al vieii poporului, care nu exercit o influen real asupra munilor i inimilor oamenilor. Îns toat comunitatea noastr bisericeasc, i ceata clericilor, i mirenii activi nu au de gând s dea înapoi, s-i strâng activitatea pentru afirmarea valorilor morale, a principiilor evanghelice în viaa poporului nostru. Noi nu intenionm s sistm activitatea de misionarism, propovduirea, activitatea social. Noi, ca i mai înainte, vom avea grij de cei oropsii i bolnavi, ca i mai înainte vom numi pcatul pcat. Anume la aceasta ne-a chemat pe noi toi Mântuitorul. i tot El ne-a avertizat despre eminena luptei împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, rzvrtirea împotriva Bisericii din partea lumii. Noi vedem azi, cum tot mai muli oameni în viaa social i politic manifest o poziie moral solid, bazându-se pe valorile evanghelice. Acetia sunt oamenii aparinând diferitelor pturi sociale, de diferite niveluri de studii, situaie material i deseori de diferite convingeri politice; de dreapta, de centru i de stânga, cu accente de conservatori sau liberali în atitudinea lor fa de organizarea statului i a societii. Dar toi ei sunt copiii Bisericii. De aceea eu sunt bucuros c societatea noastr devine mai receptiv fa de cuvântul despre Hristos. Aceasta nu înseamn c noi trebuie s ne linitim i s ne oprim la cele realizate. Din contra, aceasta semnific c noi trebuie s lucrm cu o energie i mai mare, înc mai activ s ne contrapunem nedreptii, minciunii i viciului, de care omul contemporan este înconjurat în viaa lui cotidian. |
| 77. Review of J. von Gardner, Russian Church Singing, vol. 1: Orthodox Worship and Hymnography (Crestwood, NY 1980), OCP 48 (1982) 241-242. 78. Review of B.D. Spinks (ed.), The Sacrifice of Praise: Studies on the Themes of Thanksgiving and Redemption in the Central Prayers of the Eucharistic and Baptismal Liturgies, in honor of Arthur Hubert Couratin (BELS 19, Rome 1981), Worship 56 (1982) 176-179. 1983 г. 79. “Lent: A Meditation,” Worship 57 (1983) 123-134. 80. “Receiving Communion—A Forgotten Symbol?” Worship 57 (1983) 412-418. 81. “Textual Problems in the Diaconal Admonition before the Anaphora in the Byzantine Tradition,” OCP 49 (1983) 340-365. 82. Review of A. Adam, The Liturgical Year (New York 1981), OCP 49 (1983) 221. 83. Review of A. Bouley, From Freedom to Formula. The Evolution of the Eucharistic Prayer from Oral Improvisation to Written Texts (The Catholic University of America Studies in Christian Antiquities 21, Washington, DC 1981), OCP 49 (1983) 221-224. 84. Review of St. Theodore the Studite, On the Holy Icons (Crestwood, NY 1981), OCP 49 (1983) 255-256. 85. Review of P.F. Bradshaw, Daily Prayer in the Early Church (Alcuin Club Collections No. 63, London 1981), OCP 49 (1983) 468-472. 86. Review of Dictionnaire de spiritualité ascétique et mystique, doctrine et histoire, tome 11, fasc. 74-75 (Ochino-Ozanam) (Paris 1982), OCP 49 (1983) 478-480. 1984 г. 87. The Liturgy of the Hours in the Christian East: Origins, Meaning, Place in the Life of the Church (Ernakulam, Cochin KCM Press 1984) xi + 303 pp. 88. Beyond East and West. Problems in Liturgical Understanding (NPM Studies in Church Music and Liturgy, Washington, DC: The Pastoral Press 1984) x + 203 pp. 89. “Quaestiones disputatae in the History of the Liturgy of the Hours: The Origins of Nocturns, Matins, Prime,” Worship 58 (1984) 130-158. 90. Review of Archimandrite Chrysostomos, Orthodox Liturgical Dress. An Historical Treatment (Brookline, MA 1981), OCP 50 (1984) 251. 91. Review of N.G. Garsoïan, T.F. Mathews, R.W. Thomson (eds.), East of Byzantium: Syria and Armenia in the Formative Period (Dumbarton Oaks Symposium 1980, Washington, DC 1982), OCP 50 (1984) 209-211. |
| 1962. Vol. 3. Pt. 1. P. 43) и читал труды свт. Григория Богослова (а именно «Надгробное слово в честь Василия Великого»; Flusin. 1983. P. 73), свт. Кирилла Александрийского, Житие прп. Антония, составленное свт. Афанасием Александрийским ( Garitte. 1957; Flusin. 1983. P. 45), Житие прп. Пахомия Великого ( Flusin. 1983. P. 45-53), «Чудеса св. мч. Феклы» (Ibid. P. 53-54) и др. произведения, из к-рых заимствовал отдельные фразы и образы. Несмотря на то что К. С. был антиоригенистом, он использовал при написании своих сочинений «Лавсаик» Палладия Еленопольского, который симпатизировал Оригену и был учеником Евагрия Понтийского ( Draguet. 1949; Flusin. 1983. P. 44). К. С. неоднократно ссылается на «египетских отцов» или просто «отцов» ( Cyr. Scyth. Vita Euthym. 30, 33// Schwartz. 1939. S. 30, 31, 34, 36; Vita Sabae. 7//Ibid. S. 91). По мнению В. Буссе, К. С. был знаком с какой-то коллекцией апофтегм ( Bousset W. Apophthegmata: Studien zur Geschichte des ältesten Mönchtums. Tüb., 1923. S. 67-68). Флюзен обнаружил ок. 15 параллельных мест в сочинениях К. С. и алфавитном собрании Apophthegmata Patrum ( Flusin. 1983. P. 55-59). Одним из источников, широко используемых К. С., является «История боголюбцев» Феодорита Кирского ( Devos. 1980. P. 29-32; Flusin. 1983. P. 67-70). Некоторые параллели существуют в Житиях преподобных Евфимия и Саввы и «Слове подвижническом» Нила Анкирского ( Flusin. 1983. P. 70-71). В своих произведениях К. С. систематически не рассматривал богословские вопросы. Из немногих мест, касающихся триадологии и христологии ( Cyr. Scyth. Vita Euthym. 1, 39, 40// Schwartz. 1939. S. 6-7, 40-41, 42-44; Vita Sabae. 38//Ibid. S. 127), можно лишь заключить, что К. С. придерживался постановлений первых пяти Вселенских Соборов. Шварц и Флюзен усматривают в христологических взглядах К. С. зависимость от богословских сочинений имп. Юстиниана ( Schwartz. 1939. S. 362; Flusin. 1983. P. 73-76). Главные персонажи Житий, написанных К. С., представлены как ревностные защитники православия в борьбе с партией монофизитов и с палестинскими монахами-оригенистами. |
| Graie activitii intensive a Consiliului nostru, cea mai vast discuie s-a desfurat pe marginea corpusului de documente privind activitatea social, de catehizare, pentru tineret, de misionarism. Am în vedere documentele conceptuale în vederea organizrii activitii sociale, de catehizare, pentru tineret, de misionarism, precum i „Recomandrile cu privire la ajutorul acordat blagocinului i parohului” i „Regulamentul cu privire la colegiul seciei eparhiale” în aceste direcii, precum i cu privire la activitatea social, a crei concepie a fost determinat de Soborul arhieresc din anul 2011. Toate aceste documente au inclus cea mai interesant experien, multe eparhii îi împrteau realizrile lor, noi ne-am strduit s le oglindim în textele aprobate. Soborul a determinat lacunele în dezvoltarea vieii eparhiale i parohiale, iar instituiile Sinodale au fcut tot posibilul ca aceste lacune s fie acoperite. Acum avem o baz, adecvat vremurilor de azi, i care ne permite s crem via bisericeasc în cele mai diverse direcii. Înc odat voi spune c acesta ar putea fi cel mai important rezultat al activitii noastre în perioada de dup Sobor, deoarece este creat o baz documentar, pe a crei temelie poate fi realizat o divers activitate bisericeasc – atât la nivel eparhial, la nivel de blagocinii, cât i la nivel de parohii. Averea autentic a oricrei parohii sunt oamenii. De faptul în ce mod se formeaz parohiile, dac fiecare persoan gsete în comunitate coeziune de idei i un lucru pe placul sufletului su, depinde unitatea noastr. Într-o singur biseric în jurul Potirului Su pe noi ne adun Hristos. Îns viaa noastr nu se limiteaz la cldirea bisericii, noi ieim din ea în lume i ne atingem de cei care nu împrtesc cu noi bucuria comunicrii bisericeti. Cineva are o atitudine neutral fa de Biseric, dar cineva - i agresiv. Cu toii cunoatem despre aciunile recente de blasfemie; în câteva regiuni, practic în acelai timp, sunt tiate cu ferestrul rstigniri, cu inscripii ofensatoare au fost pângrite bisericile. Conform informaiei prealabile, cel puin în câteva cazuri, actele de vandalism erau svârite de oameni tineri. Sau aceste persoane sunt înrite împotriva Bisericii, a reprezentanilor ei, sau sunt instrumente în mâinile celor, care în mod contient i conform convingerilor lor lupt cu Hristos i cu propovduirea cretin. Aceasta vorbete despre faptul c noi cu i mai mult putere trebuie s ducem oamenilor lumina adevrului evanghelic, afirmând convingtor cuvintele noastre prin fapte bune, pline de dragoste i de sentimentul responsabilitii pentru ceea ce ne-a încredinat Biserica. |
|
|
