| Лит.: Carmarino U. M. Giacomo da Varazze//BiblSS. Vol. 6. Col. 422-425; Boureau A. Le prêcheur et les marchands: Ordre divin et désordres du siècle dans la «Chronique de Gênes» de Jacques de Voragine (1297)//Médiévales. Saint-Denis, 1983. Vol. 4. P. 102-122; idem. La Légende dorée: Le système narratif de Jacques de Voragine ( 1298). P., 1984; Reames J. S. The «Legenda aurea»: A Reexamination of its Paradoxical History. Madison (Wisc.), 1985; «Legenda Aurea»: Sept siècles de diffusion: Actes du colloque sur la «Legenda aurea», texte latin et branches vernaculaires (Montréal, 11-12 mai 1983)/Ed. B. Dunn-Lardeau. Montréal; P., 1986; Jacopo da Varazze: Atti del I Conv. di Studi (Varazze, 13-14 apr. 1985)/Ed. G. Farris, B. T. Delfino. Cogoleto, 1987; Fleith B. Studien zur Überlieferungsgeschichte der lateinischen «Legenda aurea». Brux., 1991; eadem. Die «Legenda aurea» und ihre dominikanischen Bruderlegendare: Aspekte der Quellenverhältnisse apokryphen Gedankenguts//Apocrypha. Turnhout, 1996. T. 7. P. 167-191; eadem. The Patristic Sources of the «Legenda aurea»: A Research Report//The Receptions of the Church Fathers in the West/Ed. I. Backus. Leiden; N. Y.; Köln, 1997. Vol. 1. P. 231-287; Rhein R. Die «Legenda Aurea» des Jacobus de Voragine: Die Entfaltung von Heiligkeit in «Historia» und «Doctrina». Köln; Weimar; W., 1995; Ricerche sulla composizione e sulla trasmissione della «Legenda aurea»: Actes du colloque intern. de Perpignan/Ed. G. P. Maggioni. Spoleto, 1995; Bertini Guidetti S. Fonti e tecniche di compilazione nella «Chronica civitatis Ianuensis» di Iacopo da Varagine//Gli umanesimi medievali: Atti del Congr. di Firenze, 11-13 sett. 1993. Firenze, 1998. P. 17-36; eadem. I «Sermones» di Iacopo da Varazze: Il potere delle immagini nel Duecento. Firenze, 1998; eadem. Potere e propaganda a Genova nel Duecento. Genova, 1998; La «Légende dorée» de Jacques de Voragine: Le livre qui fascinait le Moyen Age/Ed. B. Fleith et al. Gen., 1998; Il Paradiso e la terra: Iacopo da Varazze e il suo tempo: Atti del Conv. Intern., Varazze, 24-26 sett. 1998/A cura di S. Bertini Guidetti. Firenze, 2001; De la saintété à l " hagiographie: Genèse et usage de la «Légende dorée»/Ed. B. Fleith, F. Morenzoni. Gen., 2001; Di Pietro Lombardi P., Ricci M., Venturi Barbolini A. R. «Legenda aurea»: Iconografia religiosa nelle miniature della Biblioteca estense universitaria. Modena, 2001; Maggioni G. P. La trasmissione dei leggendari abbreviati del XIII sec.//Filologia Mediolatina. Spoleto, 2002. Vol. 9. P. 87-107. |
| л. как жанра в Европе можно отнести к XVII в. С одной стороны, Ж. л. слилась с биографией (большинство поздних житий святых представляют собой беллетризованные биографии), с другой - ряд агиографических сюжетов проник в художественную лит-ру, драматургию и др. С XVII в. агиография в традиц. смысле слова исчезает из европ. лит-ры. Библиогр.: Poncelet A. Catalogus codicum hagiographicorum latinorum Bibliothecae Vaticanae. Brux., 1910; BHL; Gli studi agiografici sul Medioevo in Europa: 1968-1998/A cura di E. Paoli. Tavarnuzze (Firenze), 2000; Bibliografia agiografica italiana: 1976-1999/A cura di P. Golinelli et al. R., 2001; Bulletin des publications hagiographiques//AnBoll. 2001. T. 119/2. P. 410-454. Лит.: Delehaye H. Les légendes hagiographiques. Brux., 1905; idem. Les Passions des martyrs et les genres littéraires. Brux., 1921; idem. Cinq leçons sur la méthode hagiorgaphique. Brux., 1934; idem. L " œuvre des bollandistes à travers trois siècles (1615-1915). Brux., 1959; Aigrain R. L " hagiographie: Ses sources, ses méthodes, son histoire. Brux., 1953, 20002; Craus F. Volk, Herrscher u. Heiliger im Reich der Merowingen: Stud. z. Hagiographie d. Merowingerzeit. Prague, 1965; Heinzelmann M. Translationsberichte u. andere Quellen des Reliquienkultes. Turnhout, 1979; Hagiographie, culture et sociétés, IVe-XIIe: Actes du colloque organisé à Nanterre et à Paris, 2-5 mai 1979. P., 1981; «Legenda aurea», sept siècles de diffusion: Actes du colloque intern. sur la «Legenda aurea», texte latin et branches vernaculaires (Montréal, 11-12 mai 1983)/Sous la dir. de B. Dunn-Lardeau. Montréal; P., 1986; Histoire des saints et de la sainteté chrétienne. P., 1986-1988. 11 vol.; Head T. Hagiography and the Cult of Saints: The Diocese of Orleans, 800-1200. Camb., 1990; idem. Les fonctions des saints dans le monde occidental. R., 1991; Raccolte di vite di santi dal XIII al XVIII secolo: Strutture, messaggi, fruizioni/A cura di S. B. Gajano. Fasano, 1990; Biografia e agiografia nella letteratura cristiana antica e medievale: Atti d. |
| Re’ na prieme v est’ delegacii Cerkvi Norvegii..., ebda 117. Re’ na prieme v dest» ekumenideskoj delegacii VSC (8.10.1982), ebda 118. Kkonine L.L. Breneva: Re’..., in: MP1983 ,l,4f. Slovo na Novyj god, in: MP 1983,1,34. Slovo v Prošenoe voskresen " e, ebda 35f. Re ‘ na prieme v est‘ g-na Nikke Kosej-kaj (Japonija), in: MP1983 ,1 ,46f. Sobranie predstavitelej religioznoj obšestvennosti Moskvy i Moskovskoj oblasti: Privetstvie, in: MP1983,l,52f. Otvety na voprosy Agenstva peati Novosti, in: MP1983,2,2–5. K25-lemju episkopskoj chirotonii Sv. Patr. Pimena: Re», slovo, in: MP 1983,2,14–16. Slova venoj izni, ebda 37–44. (K.E. Skurat). Slovo pered svjatoj Plašannicej, in: MP 1983,2,54.· Re ‘ vo vrema vizita... delegacii Nacional ‘ nogo Soveta Cerkvej Christa v SŠA (7.12.1982), in: MP1983 ,2 ,72f. Slovo na molebne v Antiochijskom podvor " e v Moskve (20.12.1982), in: MP1983 ,3 ,47f. Slovo pri vruenii arch, ezla ep. Solnecnogorskomu Sergiju, in: MP 1983 ,4 ,8f. Slovo na akademieskom veere 14.12.1982 g., in: MP1983,4, 17–18. Slovo v Nedelju syropustnuju, in: MP1983,4,32. Re» pri vrueniju emo ordena «Bol " šaja Zolotaja Zvezda Druby Narodov» 9 . 3 .1983 g., in: MP 1983 ,5 ,2f; 4f. Slovo posle paschal " noj veerni, in: MP1983,5,31. Medunarodnaja Konferencija «Kruglyj stol» (7.–9.3.1983): Obrašenie, in: MP 1983,5,39; Slovo: ebda 59f; StdO 1983, 6.17. Otkrytoe poslanie Prezidentu SŠA R. Rejganu, in: MP1983,6, 2–4; StdO 1983,7,15–17; Sowjetunion heute, 1983,5,30–31. Re ‘ na prieme v est» delegacii regional " nogo ob-edinenia ChMK v SSR (21.4.1983), in: MP1983,6,53. Pjatoe sobesedovanie predstavitelej RPC i «Paks Kristi Internationalis» (Antwerpen 5.–9.4.1983), Poslanie, in: MP 1983 ,6 ,54f; StdO 1983 ,8 ,23 . Slovo (15.5.1983), in: MP 1983 ,7 ,27f. Re‘ na prieme v est» ... D-ra F. Pottera (16.5.1983), in: MP 1983 ,7 ,45f. Privetstvie na vstree s... D-rom E. Skottom (25.4.1983), ebda 46f. Vsemirnaja christianskaja konferencija «izn» i mir» (Uppsala 20.–24.4 .1983): Poslanie, in: MP1983 ,8 ,47f. |
| A vrea s mai spun câteva cuvinte, adresându-m, în primul rând, studenilor, precum i profesorilor. Capacitatea noastr de a influena asupra lumii ambiante este strâns legat de nivelul învmântului nostru. Îns atunci când este vorba de învmântul teologic, unii recepioneaz cele auzite cu interes, cu plcere, astfel c li se aprind ochii, iar alii - i eu, din pcate, sunt nevoit s m ciocnesc de aceasta - ascult doar din buna educaie. Înc fiind arhiereu eparhiot al Eparhiei de Smolensk, încercam s îneleg, de ce oamenii îmbisericii, inclusiv seminaritii, nu au o interesare sincer în cptarea studiilor, de altfel cu un spectru cât mai larg posibil. Întrebam de preoii parohiali, care slujesc timp de zece, cincisprezece, douzeci de ani. Apoi Dumnezeu mi-a oferit comunicare cu arhiereii care, de asemenea, slujesc timp de cincisprezece, douzeci, treizeci de ani. Întrebi: Stpâne, de ce în eparhia Dumneavoastr sunt atât de puini candidai în teologie? De ce sunt atât de puini absolveni ai academiei? De cele mai dese ori rspunsul e urmtorul: Dar de ce s avem nevoie în parohie de toate acestea?. Iar un student absolvent mi-a rspuns i mai simplu: Parc eu cu babele am s vorbesc în englez? O astfel de înelegere a învmântului pentru preot este o frân pân acum, împiedicând însuirea activ a cunotinelor, inclusiv a celor de ordin teologic, dar nu numai. Iat ce m mai deranjeaz: este înelegerea obiectivului învmântului teologic ca o posibilitate de a ne împodobi predica prin citate. Îns acum nu mai este nevoie s citeti din sfinii prini: ai deschis ghidul i ai citate pentru fiecare zi. Apare întrebarea: de ce mai este nevoie de studii? Este întrebarea cea mai principal, o întrebare-cheie, fr al crui rspuns corect învmântul la nivel de seminar i la nivel academic se va stopa. Bineîneles, persoanele care se ridic la nivelul scrierii disertaiei, deja îneleg multe – ei capt gust pentru activitatea tiinific, ei doresc s realizeze ceea ctre ce merg. Seminaritii, în special cei venii din parohii, asculttorii de la mnstiri care vin la seminar, de cele mai dese ori la propunerea preotului local, a lociitorului sau a duhovnicului, nu au o înelegere clar referitor la corelaia dintre învmânt i viitoarea slujire. Puini dintre absolveni pot rspunde imediat la întrebarea: De ce ai nevoie de studii? Poate c e suficient s învei rânduiala slujbei? Unii anume aa i consider: este suficient s capei deprinderea inerii predicilor dup crile editate înc în secolul al XIX-lea i gata, nu mai e nevoie de nimic. |
| Re» na vstrede s D-rom Ionom Vikstemom, Primasom Ev. Ljut. Cerkvi Finljandii (7 . 6 . 1983), in: MP1983 ,8 ,61f. Re» pri vruenij arch. dezla ep. Starorusskomu Sergiju, in: MP 1983,9,4. Vstrea Glav i predstavitelej Cerkvej i religioznych ob-edinenij SSSR... (Moskva 19.7 .1983): Red», in: MP1983 ,9 ,41f. 6. Assambleja VSC (Vancouver 24.7.–20.8.1983): Obrašenie, in: MP 1983 ,9,50f; StdO 1983 ,9 ,22–23 . VI bogoslovskoe sobesedovanie RPC i Ev. Ljuteranskoj Cerkvi Finljandii (3 .–13.6 .1983): Privetstvie, in: MP 1983 ,9 ,59f. Issledovatel ‘ skaja konsul‘tacija Konferencii Evropejskich Cerkvej... (Moskva 26 .–31 . 5 . 1983), in: MP 1983 ,9,65f; StdO 1983 ,10 ,20f. Privetstvennoe poslanie ep. d-ru Ioganesu Chempleju, in: MP 1983 ,9,69f. Privetstvie Vsemirnoj konferencii protiv atomoj i vodorodnoj bomb (Chirošima 1.–9.8.1982), in: MP1983,10,31f. Poslanie na torestvach Gruzinskoj Prav. Cerkvi, in: MP1983, 10,40f; StdO 1983 ,12 ,33ff. Slovo v den‘ prazdnovanija v est» ikony Boej Materi «Vsech skorbjasdich Radost»:, in: MP1983,11,31–33. Poslanie v svjazi s osvjašniem chrama... v g. Detrojte (SŠA), in: MP1984,1,8. Poslanie Moskovskim Duch. Akademii i Seminarii (14.10.1983), in: MP1984,1,29f. 25-letije Chr. Mirnoj Konferencii: Privetstvie, in: MP 1984, 1,46–47; StdO 1984,3,2–3. Re» na prieme v est» uastnikov Raboego komiteta ChMK 20.10.1983, in: MP 1984,l,58f. 70-letie Bl. Metropolita Praskogo, Dorofeja: Privetstvennoe poslanie, in: MP 1984,l,63f. Privetstvie Archiep. Ev. Ljut. Cerkvi Latvii, d-ru Janisu Matulisu, in: MP 1984,1,67-f. «Nyne otpušaeši raba Tvoego, Vladyko». Slovo, in: MP 1984, 2,33–34. Slovo... pered Novgorodnim Molebnom 31.12.1983g., in: MP 1984, 2,7–8. Re» pri prieme uastnikov zasedanija Raboego preziduma Vsemirnoj konferencii «Religioznye dejateli za spasenie sv. Dara izni ot jadernoj katastrofy», in: MP1984,3,45f. 25-letie Predstavitel ’ stva Patriarche Moskovskogo v Damaske: Poslanie ep. Valentinu..., in: MP 1984 ,4 ,9f. 30-letie Chrama-podvorija v Sofii: Poslanie, ebda lOf. |
| Când în anul 1993 în Patria noastr poporul i societatea s-au cufundat într-un anume haos, a aprut ideea Soborului. Nu o s v vorbesc despre istoria grea, prin care am trecut, deoarece imediat Soborul a început s fie etichetat în cel mai neplcut mod. Dar în continuare, treptat, au încetat s o mai fac; doar poate în nite ediii cu totul extremiste mai putei întâlni o apreciere neobiectiv a activitii Soborului. În ziua de azi tot mai mult este recunoscut faptul c Soborul este o platform unic pentru discuii la nivel general al întregii naiuni. Pentru ce este nevoie de filialele Soborului? Deoarece pe teren, de asemenea, apar probleme i conflicte, exist diverse programe de ordin economic, politic, cultural. Dar unde pot fi ele discutate fr îndatoriri speciale fa de acele grupuri, care se încier într-o lupt intransigent unii cu alii? Doar trebuie s existe un spaiu linitit, unde oamenii nu strig, unde se vorbete calm, unde biruie argumentele i unde, cel mai important, pentru rugciune, harul lui Dumnezeu este prezent. Deoarece Soborul nu este pur i simplu o adunare, dar o astfel de adunare, care întotdeauna însoete activitatea sa cu rugciunea, chemarea ajutorului lui Dumnezeu. De acea consider c în ziua de azi Soborul mondial al poporului rus este cel mai eficient instrument, cel mai important instrument al societii civile în Rusia. i dea Dumnezeu ca în regiuni s se formeze filiale, ca aceste filiale s acorde ajutor, inclusiv i puterii, s dezvolte un dialog cu poporul, cu societatea. Pentru stpânire Soborul este foarte important, deoarece este acel loc al unui dialog binevoitor cu stpânirea. Doar el nu este o adunare de opoziie. Aici pot fi auzite idei, gânduri i, se prea poate, îi poi expune propriile gânduri i idei în faa reprezentanilor elitei, inclusiv a celei intelectuale i culturale. Soborul ofer astfel de posibiliti. Consider c este foarte important crearea filialei Soborului mondial al poporului rus la Novosibirsk. A vrea s v doresc tuturor succese în soluionarea acelor sarcini, ce stau în faa voastr. Dar cel mai important, a vrea s v doresc c, mergând dup plug, cum spune Sfânta Scriptur, s nu v întoarcei înapoi (vezi: Luca 9:62). Dac intrai în activitatea Soborului, nu mai avei cale întoars. |
| 9 В. Г. Васильевский, Василия Охридского, архиепископа Солунского, неизданное надгробное слово (Виз. Вр., т. I, 1894, стр. 71). Kurtz, Die gegen Soterichos gerichtete Synode zu Konstantinipol im J. 1157(Byz. Z., 15 В., 1906, SS. 599—602). 10 Кар-Негг, Abendländisches Politik Kaiser Manuels. Strassburg, 1881, S. 139; H e f e l e, Conciliengeschichte..., 5 В., Freiburg im Breisgau. 1886, S. 567; Успенский, Очерки по истории византийской образованности, СПб., 1892, стр. 218. 11 Mai, Sp. R., p. 77. 12 Krumbacher, Geschichte der Byzantinische Litteratur. München, 1897, т. 3, таблица константинопольских иерархов. 13 Mai, p. 18. 14 Церковь ап. Фомы — близ гавани Кондоскалия (ныне Кум-Хану), в VII регионе Арториан, менее 1 2 км от ипподрома. 15 Hefe1e, Conciliengeschichme, S. 567, ошибочно называет председателем патриарха Луку, что противоречит документам. 16 Mai, p. 1. 17 Mai, р. 82, Патмос. кодекс, стр. 324—325. 18 Mai, p. 82. Личность этого митрополита Константина представляет большой интерес. „На этот раз греки послали в Россию одного из лучших представителей тогдашней богословской науки”, — говорит о митроп. Константине проф. Пл. Соколов, указав на участие его в Соборе 1156 г. (см. „Русский архиерей из Византии”. Киев, 1913 г., стр. 88). 19 Дураццо, тур. Драч, древний Epidamnus. 20 Из соборного изложения видно, что Собор осудил всех, поддерживавших ересь, если останутся в своем мнении, а раскаявшихся на время отлучил. Неизвестно, кто конкретно подвергся отлучению. Вероятнее всего, что митрополит Диррахия и Михаил из Солуни. 21 Mai, p. 14. 22 Там же. 23 A11amius, De Eccles. occid. et orient, perpet. cons., lib. 2, с. 10, §2, p. 682. 24 Mai, p. 38—39 (свид. 16). 25 Там же, р. 41. 26 Там же, р. 41—42 (свид. 21). 27 Mai, p. 42—43 (свид. 22). 28 Там же, р. 43. Св.Кирилл Александрийский, из 12 гл. против Феодорита (свид.23). 29 Там же. Его же из слова „К царице» (свид. 24). 30 Там же, р. 44. Св. Кирилл Александрийский, из слова „О послушании Христовом” (свид. 25). 31 Там же, р. 50—51. |
| Cineva ar putea spune: „Dar ce este ru în aceasta? Hai s ne supunem. Acolo parc i oamenii duc o via mai îndestulat, poate i noi vom fi mai bogai”. O astfel de abordare primitiv este greit, deoarece este vorba nu doar de problemele de ordin tehnic, organizaional – este vorba de ceva mai mult. Noi vedem ce se petrece în multe ri din Occident. Noi vedem cum se descompune moralitatea uman, cum legile susin cele mai îngrozitoare manifestri ale firii omeneti, cum prin sloganul aprrii drepturilor omului este inoculat pcatul. A fi corect i bun pentru rile care practic o astfel de politic extern înseamn s refuzm la ceea ce este cel mai sfânt i mre pentru noi – la tradiia duhovniceasc care pleac cu rdcinile sale în Evanghelie, în credina cretin i care a format chipul duhovnicesc al omului nostru, încât nici un fel de zguduiri revoluionare nu au putut s distrug aceast moral fireasc a oamenilor notri. Dar nu înseamn c în ara noastr toi sunt buni – muli sunt i ri. Nu înseamn c totul este bine – sunt multe care trebuie îndreptate. Dar valorile morale, duhovniceti, preluate de oamenii notri de la strbuni i pstrate azi, sunt chezia victoriei noastre. Deoarece viaa trit dup legea lui Dumnezeu este via, iar viaa care desconsider legea lui Dumnezeu nu este via. Alegând fidelitate tradiiei noastre, noi alegem viaa. Credem c foarte muli îneleg aceasta i pe mine nu m las gândul c vor înelege i mai bine în viitorul apropiat. A mai sosit o întrebare: „Exist o atare prere – nu tiu de unde s-a luat – c toate nenorocirile Rusiei provin de la alegerea incorect pe care a fcut-o, preferând Ortodoxia. Aceasta a influenat asupra caracterului poporului nostru i asupra relaiilor din interiorul rii, aceasta este un impediment i în ziua de azi ca Rusia s intre în familia general-european i s adere la rile civilizate”. Aceast întrebare a pus-o Nina Vasilievna Prohorova din oraul Krasnoiarsk. Mai avem o întrebare care are aceeai tem cu precedenta – aparine telespectatorul Valentina Nicolaevna Bednova din oraul Kamensk-Uralsk, regiunea Sverdlovsk: „Mi se pare uneori, Sanctitatea Voastr, c Biserica este unica piedic în faa degradrii i descompunerii generale, cu adevrat este „stâlp i temelie a adevrului” (1 Tim. 3:15). De ce dar muli oameni, dac nu chiar majoritatea, nu doresc s îneleag aceasta? Sau se simt atât de bine c nu observ nici un fel de degradare?” |
| Încheind aceast parte a raportului meu, care s-a referit la organizarea sistemic a vieii în eparhiile nou formate, v chem s v gândii nu doar la o perspectiv de scurt durat, dar i la cea de lung durat. Întru realizarea deciziei Soborului Arhieersc din anul 2011 majoritatea eparhiilor au îndreptat la Patriarhia Moscovei planuri privind mrirea treptat a numrului parohiilor sau a localurilor pentru rugciune, pentru ca peste 5-10 ani acest numr se creasc de 2-3 ori. În baza acestor elaborri fiecare arhiereu al eparhiei nou formate, precum i arhiereii acelor eparhii din componena crora au ieit noile eparhii, trebuie s alctuiasc planuri noi privind creterea real a numrului parohiilor, reieind din numrul bisericilor i localitilor existente. Pentru perspectiv în orae trebuie s fie nu mai mult de zece mii de persoane de populaie ortodox revenind la o biseric. În acele localiti, unde numrul populaiei este mai mic de zece mii, dar mai mare de o mie de oameni i unde nu sunt posibiliti de a trimite un preot permanent, este necesar de gsit cldiri pentru amenajarea încperilor pentru rugciune, a capelelor, a bisericilor de domiciliu, unde preotul va veni periodic pentru svârirea serviciilor divine minimum o dat pe lun. Localitile, în care locuitorii sunt mai puin numeroi, pot fi unite într-o parohie cu condiia organizrii în localitatea central a unei încperi pentru rugciuni, pentru oficierea serviciilor divine. În acest context trebuie chibzuit i problema privind accesibilitatea locuitorilor pân la biseric. În afar de aceasta, problema cea mai important a arhiereului privind dezvoltarea eparhiei a fost i rmâne pregtirea destoinic a candidailor în preoie. Cu toate acestea, amintesc c în concordan cu numeroasele decizii ale Soboarelor Arhiereti aceste persoane trebuie mai întâi s capete studii teologice, iar apoi s fie hirotonite. Relaiile dintre mitropolit i ali arhierei ai mitropoliei Pentru a înelege sarcinile care stau în faa mitropoliilor, trebuie în primul rând s înelegem diferena lor de districtele mitropoliei i de alte pri ale Bisericii noastre, care au o independen mai mare sau mai mic în conducerea interioar, precum i în formarea propriilor acte legislative bisericeti. Mitropoliile nu au o astfel de independen: spre deosebire de Sinoadele prilor menionate ale Bisericii Ortodoxe Ruse, în cadrul Consiliului Arhieresc al mitropoliei nu are loc conducerea comun, dar coordonarea activitii eparhiilor din mitropolie. |
| Cu toate acestea, este o necesitate de a gsi mecanisme ale aprrii organizaiilor ortodoxe de învmânt, de a determina statutul i importana lor pentru Biseric la nivelul Soborului Arhieresc i al Sfântului Sinod. Noi trebuie s inem minte c colile i gimnaziile ortodoxe au fost create de ctre entuziati, pe care nu i-au speriat nici piedicile funcionarilor, nici dificultile financiare, nici problemele organizaionale. Aceste coli au supravieuit în condiii neverosimil de complicate, iar astzi e de datoria noastr s le ajutm. Înc o problem – prestigiul social al instituiilor ortodoxe de învmânt. Trebuie s facem tot posibilul ca s spulberm impresia greit privitor la marginalizarea colilor noastre i trebuie s vorbim mai des despre majoritatea gimnaziilor noastre care de foarte multe ori sunt cele mai bune coli în regiune, cu cel mai mare procent de înmatriculri ale absolvenilor în instituiile de învmânt superior, inclusiv în instituiile de învmânt superior de la Moscova. Este nevoie a selecta cele mai competente cadre pedagogice, a ti s pzim cele mai bune tradiii ale învmântului i a utiliza noile elaborri metodice. Trebuie de creat posibiliti pentru creterea continu a nivelului profesional al profesorilor, a efectua în mod obligatoriu atestarea la obiectele cu profil religios. Acolo unde sunt lacune, trebuie în cel mai scurt timp s schimbm situaia spre mai bine. Gimnaziile ortodoxe nu pot fi de nivel mediu, ele pot fi doar coli performante. Doar atunci ele vor fi atractive i doar atunci experiena noastr în domeniul învmântului mediu general va fi convingtoare pentru alii. Propun Seciei de învmânt religios i catehizare s elaboreze propunerile sale la aceast tem, iar arhiereii eparhiali s atrag o atenie deosebit la ridicarea nivelului colilor ortodoxe de cultur general. i rog s fie manifestat o mai mare grij pentru starea lor. Atrag atenia celor prezeni în mod deosebit asupra lucrului cu prinii. Astzi în Biseric deja sunt create un numr mare de forme de activitate cu familia la toate etapele de învmânt, începând cu vârsta precolar. Acestea includ i convorbirile cu prinii la teme moral-spirituale privind educarea i srbtorile de familie, diverse concursuri i competiii. În special este important participarea comun la serviciul divin. |
|
|
