| Arhiva Discursul Preafericitului Patriarh Kiril la Congresul liderilor religiilor mondiale i tradiionale 30 mai 2012 11:15 La 30 mai 2012 la Astana Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Kiril a participat la lucrrile celui de al IV Congres al liderilor religiilor mondiale i tradiionale. Întâistttorul Bisericii Ruse a prezentat un referat la prima edin plenar a congresului. Excelena Voastr, multstimate Nursultan Abievici! Stimai lideri i reprezentani ai tradiiilor religioase mondiale, oficiali de stat i activiti sociali! Noi trim în epoca speranelor, schimbrilor i zguduirilor, când multe alte modele de dezvoltare a societii înceteaz s mai funcioneze. În veacul trecut a început s fie activ promulgat i continu s fie promulgat astzi ideea supremaiei raiunii autonome, a libertii maxime i a permisivitii, extinderea în permanen a limitei laicului, separarea personalitii de Dumnezeu i de tradiii. Religiei îi era hrzit în cel mai bun caz un loc la periferia culturii sau etnografiei. Pentru aceasta erau i sunt utilizate cele mai noi realizri ale tehnologiilor politice i informaionale. Avea loc transformarea „maselor” de oameni nu doar în subiect, dar i în obiectul negoului de mrfuri i idei. Milioane de contemporani ai notri, în special oameni tineri, au devenit participani ai unui experiment global privitor la impunerea acceptrii sistemului de valori utilitare. Niciodat în istoria sa omenirea nu a trecut prin impunerea sistemc a unui standard global – social, cultural i conceptual. Visurile despre o carier, atitudinea fa de obiecte, stilul de comportament i chiar modul de gândire – totul a fost supus unei unificri totale. Astzi pcatul devine norm, deoarece în societatea de consum nu exist teren pentru noiunea de „moralitate”. Exist doar noiunea de „confort”. Dac în trecut omul gândea cu ajutorul categoriilor de bine i ru, punea întrebri despre permisiunea moral a unor fenomene, atunci astzi toi gândesc cu mult mai simplist cu ajutorul categoriilor „confortabil – neconfortabil”, „convenabil – neconvenabil”, ”profitabil – neprofitabil”. |
| În timpul de fa noi mrturisim c Biserica este cu adevrat un participant activ la viaa social, dar ea trebuie, de asemenea, s fac înc multe – în primul rând, pentru a actualiza mesajul evanghelic pentru contemporanii notri. Realizarea acestei sarcini se ciocnete de mari dificulti i probleme, deoarece torentul general de informaie, care azi se prbuete pe orice persoan, contribuie nu la actualizarea, dar la arhaizarea mesajului evanghelic. Prin prisma acestui torent contemporan informaional oamenii sunt înclinai s accepte sursele cretine vechi, inclusiv Evanghelia, ca fcând parte dintr-un domeniu care puin dac atinge viaa omului contemporan. Nu doar acum, dar i în toate vremurile actualizarea Evangheliei este sarcina principal a Bisericii. Îns azi noi, posibil, ne ciocnim pe aceast cale cu cele mai mari dificulti – de ordin cultural, instructiv .a. Pentru ca s arm mai adânc câmpul vieii religioase în ara noastr, au fost create noi eparhii. În anul 2009 în Biserica Ortodox Rus au fost 200 de arhierei – participani la Soborul Arhieresc, acum sunt în numr de 329. Astfel, numrul arhiereilor s-a mrit mai mult de o dat i jumtate. Îns nu ar fi corect s spunem c s-a mrit doar numrul lucrtorilor bisericeti cu funcii înalte. Fiecare arhiereu poart responsabilitatea pentru oamenii încredinai lui în eparhie. În anul 2009 am avut 159 de eparhii, inclusiv 69 în Federaia Rus, adic dup numrul de arhierei i eparhii ea ceda celorlalte segmente ale Patriarhiei Moscovei luate împreun. Astzi sunt 282 de eparhii, dintre care 179 sunt în Rusia. Arhiereii eparhioi ai noilor eparhii sunt oameni în marea lor majoritate tineri (dei sunt i de vârst mijlocie), energici, care nu au intenionat s fac o carier strlucit bisericeasc, în cea mai mare parte a vieii în genere nu s-au gândit la treapta de arhiereu. Muli dintre ei pe parcursul a douzeci de ani i mai bine au trudit la diverse ascultri în provincii: au fost preoi, parohi ai mnstirilor, blagocini, se ocupau de activitatea de învmânt; muli dintre ei erau membri ai Camerelor obteti în regiuni, aveau experiena comunicrii cu puterea laic. Adic sunt oameni care au trecut o cale foarte serioas a vieii. Comunicând cu candidaii pentru hirotonie în treapt de episcop, de fiecare dat eti pus în situaia de a constata urmtoarele: ei au studii (de obicei sunt persoane cu dou sau mai multe studii superioare – bisericeti i laice), îns perioada de 15-20 de ani în afara colilor de teologie i în genere în afara sistemului de ridicare a calificrii, bineîneles, dau de tire – o anumit experien o dobândesc, dar în anumite lucruri ei nu capt nici experien, nici cunotine. |
| Noi ridicm biserici nu pentru a furi anumite monumente, care ne-ar aminti de epoca noastr sau de acei, care particip la construirea lor. Construirea bisericilor este orientat spre viitor. Biserica este construit pentru ca oamenii s poat s se adune pentru rugciuni, iar orice rugciune este legat de reevaluarea propriei personaliti. Nu poate exista rugciune fr pocin adevrat, nu poate exista rugciune fr o analiz interioar profund a personalitii celui, care se roag. Anume o astfel de rugciune este plcut lui Dumnezeu – rugciunea, care este însoit de o mare lucrare de ordin interior asupra propriei personaliti. Dac nu ar fi aa, atunci, probabil, nu ar rmâne nimic din civilizaia cretin. Anume de aceea c rugciune ne apropie de Dumnezeu prin nevoina interioar duhovniceasc, ea ne ofer posibilitate, bazându-ne pe rspunsul lui Dumnezeu la rugciunea noastr, bazându-ne pe puterea lui Dumnezeu, s ne schimbm spre mai bine pe noi, precum i mediul ambiant. Astzi, în faa noastr, a tuturor, a oamenilor credincioi, se afl sarcini extrem de importante i provocri groaznice. Noi intrm, mai bine zis, deja am intrat într-o epoc, dac nu militant, dar a unei negri foarte puternice a lui Dumnezeu de ctre oameni. Are loc aceasta din cauza c oarecare filozofi au inventat o alt, urmtoare, filozofie, negând existena lui Dumnezeu, de aceea toat civilizaia lucreaz pentru faptul ca Dumnezeu s înceteze s mai fie valoarea principal a omului i ca privirea noastr s fie îndreptat în alt parte. Ni se ofer alte scopuri i valori – bogie, bani, plceri, putere. Ce este Dumnezeu în comparaie cu toate acestea? Ce loc ocup El în viaa acelor oameni, care îi propun în calitate de dominant a lor interioar, intelectual, ideologic, duhovniceasc ceva cu totul diferit? Astzi noi toi împreun suntem chemai s demonstrm lumii i nou înine c ideea existenei lui Dumnezeu este vie. A demonstra aceasta o putem face doar prin ceea ce se petrece în sufletul nostru. Pentru aceasta noi construim biserici – ca în faa lui Dumnezeu, curindu-ne de pcate, s devenim mai buni, mai puternici, ca vorbele noastre s fie mai convingtoare, deoarece în acest caz ele vor fi întrite de faptele noastre bune. |
| Astzi practic unicul loc unde locuiesc mai mult sau mai puin compact cretini este Wadi Al Nasar „Valea cretinilor”, 65 % din locuitorii creia pân nu demult îl consituiau cretinii. Dup cum a comunicat în timpul vizitei recente în Rusia episcopul Siluan Al-Nemeh, refugiaii dintre cretini îi gsesc aici adpost. Acetia sunt cretini din Homs, Alep, Damasc i din alte locuri. Dar i acolo, în satul Al-Husn, unde se afl castelul Kerak des Chevaliers ocupat de bandii, cretinii se afl în pericol: ei sunt rpii, în ei se împuc, în rezultat muli cretini deja au fost omorâi. Localitile cretine sun blocate cu regularitate de militani, în consecin în ele se instaureaz foametea. Astfel, recent oraul Hasaka asediat de militani a fost tiat de lumea exterioar. Mai mult de 25 mii de locuitori ai oraului s-au pomenit la limita supraveuirii. Eu au suferit de frig, lips de hran i ap, lips de energie electric, pân când oraul a fost eliberat de trupele guvernamentale. Alep, în trecut cel mai mare centru cretin al Siriei, ca urmare a operaiilor militare a încetat s mai fie astfel, aproape toi cretinii au prsit oraul. În localitatea sirian Maaloula, care în septembrie 2013 a fost acaparat de teroriti, pretutindeni aveau loc acte de omor: a preoilor i mirenilor, distrugerea proprietii bisericeti, distrugerea bisericilor. Combatanii forau locuitorii s primeasc islamul, iar în caz de nesupunere îi omorau. Corpurile celor ucii erau aruncate pe strzi ca un avertisment pentru ceilali. Societatea Internaional pentru Drepturile Omului a comunicat c doar oraul sirian Alep a fost prsit deja de 200 mii de cretini. În Liban, ca urmare a fluxului mare de refugiai sirieni, se agraveaz condiiile sociale, a crescut nivelul criminalitii. Cretinii care încearc s se ascund în taberele pentru refugiai se confrunt cu noi probleme. Le este fric s se înregistreze în calitate de refugiai, temându-se c dup rzboi nu vor avea unde s se întoarc. Mai mult decât atât, în taberele de refugiai din Iordania i Egipt au fost cazuri de insultare a cretinilor. Refugiaii-cretini se confrunt cu acte de discriminare i în taberele din Iordania i Egipt. |
| · • Încheierea primei vizite oficiale a Preafericitului Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril în Bulgaria М AI 2 mai · • Ziua aniversrii a 60 de ani de la adormirea fericitei Matrona de Moscova i aniversarea de la canonizarea ei. Liturghia la mnstirea „Acopermântul Maicii Domnului” (or. Moscova). Hirotonia arhimandritului Nil (Sâciov) în treapta de episcop de Murom. 3 mai · • Semnarea Acordului cu privire la colaborarea Bisericii Ortodoxe Ruse i a Ministerului culturii Federaiei Ruse în sala Roie a catedralei „Hristos Mântuitorul”. · • Audierile soborniceti ale Soborului mondial al poporului rus ”Patriarhul Ghermoghen, clerul rus i Biserica în slujba Patriei” în Sala soboarelor bisericeti a catedralei „Hristos Mântuitorul”. 4 mai · • edina Camerei de tutel a premiului Patriarhal pentru literatur în numele sfinilor întocmai cu apostolii Chiril i Metodiu la reedina Patriarhal de la mnstirea stavropighial „Sfântul Daniil”. 6 mai · • Ziua pomenirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe Purttorul de Biruin . Liturghia în biserica-monument „Sfântul Gheorghe” în cinstea Biruinei în Marele Rzboi pentru Aprarea Patriei pe colina Poklonnaya în or. Moscova. · • Participarea la aciunea spiritual-patriotic „Parada sfântului Gheorghe – copiii biruitorilor”. · • Ceremonia transmiterii ctre Biserica Ortodox Rus a icoanei Maicii Domnului de Iveria la mnstirea de maici „Novodevicii” de la Moscova. · • Felicitarea veteranilor Marelui Rzboi pentru Aprarea Patriei cu ocazia Zilei Biruinei în Sala soboarelor bisericeti a catedralei “Hristos Mântuitorul” 7 mai · • Prezena la inaugurarea Preedintelui Federaiei Ruse V.V. Putin. Te Deum-ul cu ocazia intrrii în exerciiul funciunii a Preedintelui Federaiei Ruse la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” din Kremlin (or. Moscova). 8 mai · • A junul Zilei Biruinei. Depunerea în numele Bisericii Ortodoxe Ruse a jerbelor de flori la mormântul Soldatului necunoscut lâng zidul Kremlinului |
| 28 aprilie · Duminica a 6-a a Postului cel mare, srbtoarea Intrarea Domnului în Ierusalim. L iturghie la catedrala „Hristos Mântuitorul”. Hirotonirea arhimandritului Ferapont (Kain) în treapta de episcop de Makariev, vicar al eparhiei de Kostroma. · Ceremonia înmânrii premiului internaional „Profesia e viaa” Preafericitului Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril în sala de Tron a încperilor Patriarhului de la catedrala „Hristos Mântuitorul”. · Întâlnirea cu arul bulgarilor Simeon II în sala de Tron a încperilor Patriarhului de la catedrala „Hristos Mântuitorul”. 29 aprilie · Ajunul de Marea Mare. Participarea la slujba de vecernie la mnstirea stavropighial „Ioan Boteztorul. 30 aprilie · Marea Mare.Liturghia Darurilor Înainte Sfinite la biserica în cinstea lui Serghie de Radonej de la mnstirea stavropighial „Sfântul mitropolit Petru” din Vysokoie, or. Moscova. · Ajun de Miercurea Mare. Participarea la slujba de vecernie la mnstirea „Înlarea Sfintei Cruci” de la Ierusalim. MAI 1 mai · Ajun de Joia Mare. Utrenia de Joia Mare la mnstirea stavropighial de clugri Zaikonospasski de la Moscova. 2 mai · Ajun de Vinerea Mare. Utrenia din Vinerea Mare cu citirea a dousprezece Evanghelii în care se relateaz Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos la catedrala „Hristos Mântuitorul”. 3 mai · Vinerea Mare. V ecernia cu scoaterea Epitafului Mântuitorului la catedrala „Hristos Mântuitorul”. · Ajun de Sâmbta Mare. Utrenia cu cinul înmormântrii Domnului nostru Iisus Hristos la catedrala „Hristos Mântuitorul”. 4 mai · Felicitarea în emisie direct a telespectatorilor cu ocazia Luminoasei Învieri a lui Hristos. 4-5 mai · Convorbirea telefonic tradiional cu echipajul Staiei cosmice internaionale. · Vizitarea Centrului social de reabilitare pentru minori din Districtul administrativ de Est al or. Moscova. · Vecernia mare de Pate la catedrala „Hristos Mântuitorul”. |
| - Cât de liberi se simt astzi în Ucraina credincioii i clerul Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice? Au devenit lucrurile mai simple sau mai dificile în ultimii ani? - Slav lui Dumnezeu, nu trecem prin acele încercri cu care a trebuit s se confrunte Biserica noastr în secolul trecut, m refer la persecuiile din partea bolevicilor. Cu toate acestea, trebuie s subliniez c preoii i credincioii notri se confrunt adesea cu înclcarea drepturilor i libertilor lor. Din pcate, exist atât fapte de violen direct, cât i agresiune împotriva credincioilor Bisericii canonice. Dup ce Poroenko a prsit postul de preedinte, situaia s-a îmbuntit oarecum, dar problemele corespunztoare nu au disprut. Pur i simplu totul a rmas suspendat. Orice factor extern, inclusiv rezultatele vizitei Patriarhului Bartolomeu în Ucraina, poate agrava din nou situaia bisericeasc. - În ce regiuni se creeaz astzi situaia cea mai nefavorabil în ceea ce privete acapararea bisericilor i asuprirea Bisericii canonice? Care este tendina în ar în general, se înrutete situaia sub preedintele Zelenski? Câte acaparri de biserici au avut loc în ultimele luni i care au fost cauzele? Este posibil o întoarcere la vremurile lui Poroenko? - Cel mai adesea, tirile despre astfel de înclcri ale drepturilor vin vestul Ucrainei. Acest lucru este explicat în mare msur de aciunile unor reprezentani ai autoritilor locale sau ale forelor politice radicale, care sunt interesai s-i menin sprijinul din partea populaiei. Trebuie remarcat faptul c au devenit mai frecvente cazurile de reînregistrare ilegal a statutelor comunitilor Bisericii noastre în jurisdicia „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” schismatice. Apropo, exact o astfel de infraciune de abuz în serviciu, comis de un oficial al administraiei locale din regiunea Vinia, a dus recent la încercarea de a acapara locaul de cult al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din satul Verbove. Reprezentanii „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” schismatice au încercat s ptrund în biseric cu fora. Acetia îi bteau i îi ddeau afar din loca pe preot i pe credincioii Bisericii canonice. Au smuls crucea printelui paroh. Au ameninat c îi vor „tia” pe credincioii Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice „ca pe nite porci” cu fiare ascuite. În acelai timp, poliitii prezeni în timpul încercrii de acaparare a bisericii nu au intervenit în aciunile reprezentanilor „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” schismatice. Iar acest lucru este cu adevrat deprimant, deoarece frdelegea d natere la o frdelege i mai mare, creând condiii pentru destabilizarea situaiei religioase în toat ara. |
| În Occident, procesele similare au decurs mult mai dificil i au început dup aa-numita revoluie sexual din 1968. La vremea respectiv, subiectul era discutat intens în societate, iar cei mai activi adversari ai avorturilor, în special, Biserica Catolic i bisericile protestante aveau o poziie ferm. În rezultat, de prerea lor s-a inut cont. Iat de ce, în Occident, statul face tot posibilul pentru a determina femeia s se râzgândeasc i s renune la avort, dei legea formal permite întreruperea sarcinii. Exist mai multe mecanisme special pentru a evita procedura de avort. Cel mai important este c avortul se face la cererea femeii, dar el este contra plat, or, catolicii, spre exemplu, nu ar accepta niciodat s plteasc pentru pruncucidere (omorul de copii) în calitate de contribuabili la buget. Pentru ei, acest lucru este inadmisibil! Doar în unele regiuni ale Canadei avorturile se fac gratuit. Dei pân acum avem cea mai liberal legislaie privind avortul, conducerea rii a întreprins, în ultimul timp, o serie de msuri pentru a limita numrul de avorturi. Astfel, a fost redus lista indicaiilor medico-sociale pentru întreruperea sarcinii i a fost limitat publicitatea pentru procedura respectiv. A mai fost introdus „sptmâna de tcere”, când femeia care dorete s-i întrerup sarcina are timp s analizeze acest pas i s renune la el. De asemenea, medicul are dreptul de a refuza efectuarea avortului din motive religioase. Trebuie de menionat aici rolul imens pe care l-a avut Biserica la realizarea acestor aciuni. Ea prima s-a autosesizat asupra problemei legate de avort i a intervenit cu iniiative în acest sens. Cu toate acestea, se înregistreaz o situaie trist: dac privim harta rilor în care avortul este rspândit, atunci cu rou intens sunt haurate rile ortodoxe. Iar lideri la acest capitol sunt Rusia, Ucraina, Bulgaria, România, Serbia. Cum numai trecem la rile catolice, nu tiu de ce se atest o scdere brusc a numrului de avorturi. Cum poate fi explicat acest lucru? Poate, Biserica trebuie s-i consolideze poziia în aceast privin? |
| Ideile permisivitii totale, ale unei liberti nelimitate a persoanei, ale unui individualism extrem, care ptrund treptat pe parcursul ultimelor veacuri în toate domeniile vieii societii – de la politic i economie pân la cultur i art – arunc provocri valorilor morale, le declar ca fiind netrebuincioase i chiar împiedicând dezvoltrii societii. Noi ajungem s fim martorii faptului cum într-un ir de ri acest fenomen periculos este reflectat în legislaie, ceea ce duce la eroziunea celor mai importante instituii sociale, în primul rând a familiei i a colii. II Familia este, bineîneles, una din instituiile cele mai puternice i mai conservative ale societii tradiionale. Anume în familie omul însuete normele de baz ale comportamentului i reperele valorice, capt o educaie moral i se alimenteaz din tradiia duhovniceasc a poporului su. Familia este prima i cea mai important coal a vieii pentru fiecare om. Anume din aceste motive eroziunea bunstrii morale a familiei prezint o lovitur dat bunstrii întregii societi, o lovitur dat viitorului atât al poporului, cât i al statutului. Sub pretextul realizrii valorii de libertate i egalitate, este supus reviziei însi noiunea de familie i cstorie. Dup cum se tie, în unele ri la nivel legislativ este aprobat posibilitatea creri aa-numitelor cstorii dintre persoane de acelai sex, ceea ce contravine poruncilor i principiilor lui Dumnezeu, care privesc familia exclusiv ca o unitate dintre un brbat i o femeie, creat, în primul rând, cu scopul naterii de copii. Dar de ce noi vorbim atât de des anume despre legislaia care reglementeaz relaiile netradiionale? Deoarece este, probabil, cel mai viu exemplu al faptului cum justiia, ieind din tradiia european, a devenit exponentul nu a normei morale Dumnezeieti, ci o încercare de a justifica prin lege pcatul omenesc. Niciodat pcatul nu a fost justificat de nici o lege – nu doar în civilizaia cretin, dar i în alte civilizaii monoteiste. Nu a fost niciodat o atare stare de lucruri. Noi trim în vremurile când la nivel de stat legea apr pcatul i noi nu tim ce va urma în continuare, ce fel de pcate vor mai fi legalizate, prin urmare, i justificate. Astfel, oamenii îi formeaz convingeri clare c nu exist nici un fel de pcat, dar exist o varietate a comportamentului omenesc. Nu se tie unde va ajunge neamul omenesc, dac va vieui în baza unor astfel de principii. |
| În acele vremuri puterea a încercat în mod brutal s exclud credina din viaa poporului. Îns violena „nu vieuiete singur i nu este capabil s vieuiasc singur: ea este îmbinat obligatoriu cu minciuna. Între ele exist o legtur dintre cele mai apropiate, cele mai profunde” Tragedia principal a poporului const în faptul c, turmentat de ideile populiste îndoielnice, el a permis ca memoria istoric naional s fie profanat, s fie batjocorite tradiiile, create timp de secole prin eforturile strbunilor, a permis s fie scindat în tabere dumnoase i s pun deosebirile de ordin politic i social mai presus decât unitatea naional i comunitatea cultural. Aruncând o privire retrospectiv asupra evenimentelor acelor ani, când pentru mrturisirea credinei în Dumnezeu puteai plti cu propria viaa, putem spune cu fermitate c Domnul dup mila Sa mare chiar i cele mai monstruoase crime le-a schimbat spre bine. Jertfa Noilor Mucenici i Mrturisitori ai Bisericii Ruse, care prin sângele lor au mrturisit credin lui Hristos i adevrului Dumnezeiesc, a devenit acea baz duhovniceasc, datorit creia a renscut credina în rile noastre. Soborul Arhieresc jubiliar care a avut loc în luna august a anului 2000 a adoptat decizia s canonizeze în ceata sfinilor pentru venerarea general-bisericeasc pe Noii Mucenici i Mrturisitori într-un numr mai mare de 1200. În ziua de azi în Soborul Noilor Mucenici i Mrturisitori ai Bisericii Ruse sunt incluse numele a mai bine de 1760 de nevoitori ce au suferit pentru credina ortodox. Este important nu atât de a înscrie numele nevoitorilor în sinaxar, cât s învm s venerm pomenirea lor, s studiem motenirea lor, s educm generaia tânr în spiritul respectului fa de fapta lor. Noi ridicm biserici în cinstea Sfinilor din secolul al XX-lea i în curând va avea loc sfinirea înc a uneia dintre ele, important nu doar pentru Moscova, dar i pentru întreaga Biseric Ortodox Rus - biserica în cinstea Învierii lui Hristos întru pomenirea Noilor Mucenici i Mrturisitori ai Bisericii Ruse pe Temelii de Sânge, ce se afl pe Lubeanka. |
|
|
