| Sanctitatea Voastr ai sosit la noi, într-o perioad grea, crucial pentru Întregul Orientul Apropiat i în special pentru Siria. Ne dm seama de ce fel de brbie ai avut nevoie i de ce fel de credin pentru a purcede în acest cltorie. Noi ne-am rugat foarte mult ca Dumneavoastr s putei duce cltoria la un bun sfârit, i suntem bucuroi c în cele din urm V aflai printre noi, i c avem posibilitatea s ne rugm i s vorbim, s lum binecuvântare de la Sanctitatea Voastr». Din partea tuturor enoriailor Reprezentanei – i din partea celor care s-au adunat în aceast sear în biseric pentru a se ruga împreun cu Preafericitul Patriarh Kiril, i din partea celor care nu au putut veni în Damasc, — printele Alexandru i-a oferit în dar Întâistttorului Bisericii Ortodoxe Ruse o icoan cu chipul Maicii Domnului «Troierucia» în care apar i Sfinii Apostoli Petru i Pavel, Sfîntul Ignatie Teoforul i Cuviosul Ioan Damaschinul. La rândul Su Sanctiatea Sa a zis: «Stimate Printe Alexandru, iubii frai i surori! Sunt nespus de bucuros în aceast sear, în prima zi a aflrii mele în Siria, în hotarele Bisericii Ortodoxe a Antiohiei s m întâlnesc cu voi cu toi. Aceast cas i aceast biseric îmi este foarte aproape de inim, pentru c timp de 20 de ani am fcut ascultare ca preedinte al Departamentului pentru Relaii Externe Bisericeti, i de nenumrate ori am oficiat aici Sfânta i Dumnezeiasca Liturghie, m-a întâlnit cu enoriaii acestei biserici. Am fost nevoit s iau cele mai importante decizii în privina reparaiei, restaurrii i înregistrrii sfântului loca, i în privina altor probleme civile, pe care am fost nevoit s le soluionez pentru aranjarea întregii viei bisericeti de peste hotare. i iat astzi sunt foarte bucuros s v vd! Într-adevr, Siria, Orientul Îndeprtat trec printr-o perioad grea. Am considerat c aceast vizit nu trebuie lsat pentru alt dat sau amânat, pentru c Biserica este chemat s fie permanent cu oamenii, mai ales în acele momente grele din viaa lor. Dac un pstor nu va avea puterea de a fi alturi de pstoriii si mai ales atunci când lor le este cel mai greu, acel pstor nu se mai poate numi pstor, ci un fiin periculoas i perfid, despre care ne vorbete atât de clar Sfânta Scriptur, când chipul pstorului este însuit superficial, doar la suprafa. |
| A fost un timp foarte dificil, perioada rzboiului rece, când oamenii se temeau s frecventeze parohiile Patriarhiei Moscovei. Îns în aceast parohie am simit întregul talent de pstor al stpânului Vladimir. El a putut s uneasc în jurul parohiei pe reprezentanii emigraiei vechi care, uitând de fric i de disconfortul, legat de contactele cu reprezentanii Bisericii noastre, au început s mearg la biserica noastr i s fie enoriaii ei permaneni. Singur acest fapt m-a convins de faptul c stpânul deinea un talent de pstor cu totul special – apoi am avut ocazia s m conving de aceasta de multe ori. - Dac exist prietenie, atunci ai ocazia s pori discuii la diferite teme de via, în situaii complicate. Ai avut vreo dat ocazia s cerei de la el vreun sfat? - Se prea poate, erau nu rugmini pentru un sfat, dar mai degrab o colaborare bun, o conlucrare i discuii reciproc folositoare, doar noi am fost un timp îndelungat rectori – el la Academia teologic din Moscova, eu – la Sanct-Petersburg. Eu, bineîneles, îi împrteam gândurile mele despre necesitatea reformrii sistemului de studii teologice i întotdeauna gseam la el susinere. Iar când am devenit preedinte al Departamentului pentru relaii externe bisericeti, stpânul Vladimir deja era eful Direciei executive a Patriarhiei Moscovei i în acea perioad noi deja conlucram în cel mai strâns mod în calitate de membri permaneni ai Sinodului. Sarcina principal care se afla atunci la ordinea zilei – de a apra Biserica de la influena negativ din partea statului. Era un lucru deloc simplu, care crearea, inclusiv, relaii de bun încredere. Anume astfel de relaii am avut întotdeauna – anume de încredere, prieteneti. Noi puteam vorbi deschis unul cu altul referitor la esena acelor probleme, de care ne ciocneam, fr a ne teme c cineva dintre noi va avea de suferit de la putere în urma acestor discuii. Acest nivel de relaii de încredere era foarte înalt. - Care este rolul mitropolitului Vladimir, mai bine zis, care este misiunea lui în destinul Ortodoxiei contemporane în Ucraina - i probabil nu doar acolo, deoarece este greu a diviza Ortodoxia pe teritorii? Dac altfel s-ar fi creat scindarea, plecarea unei pri a preoilor, dac el, de pild, ar fi refuzat la catedra mitropolitan de la Kiev, sau dac ar fi fost ales altcineva - în acest caz, care este rolul personalitii în istorie? |
| Îns apoi aceast slujire plin de bucurie s-a schimbat cu alta, grea, plin de scârbiri. Am fost trimis la catedra de Smolensk, care în acea vreme era una din cele mai srace în Biserica Rus. Eparhia era distrus în urma rzboiului, de srcia populaiei, care se manifesta în toate – i în starea drumurilor, i în starea satelor noastre, i în aspectul fizic i în special în starea duhovniceasc a oamenilor. Îmi amintesc bisericile gata s se nruie, care în marea lor majoritate erau deschise în timpul rzboiului, dar în care niciodat nu s-a efectuat vreo reparaie, care erau cât pe ce s se prbueasc în orice clip. Vizitând bisericile, eu deseori nu puteam înelege dac funcioneaz sau nu, dac se svâresc slujbe în ele sau nu i, înelegând necesitatea restaurrii lor, în acelai timp eu înelegeam c mijloace nu avem pentru aceasta... Îns Domnul m-a purtat prin aceste greuti, ajutându-m s îneleg viaa real a oamenilor – nu în capital, nu la Moscova sau Petersburg, i nu dup grani, unde am lucrat, dar anume acolo, unde pulseaz viaa poporului. i, în sfârit, am fost chemat la slujirea plin de dificulti a preedintelui Departamentului pentru relaii externe bisericeti în acea vreme, când se descompunea Uniunea Sovietic, când au aprut micri scizioniste în Ucraina i în alte regiuni, când în ara noastr s-a npustit un torent de „misionari”, sectani, grupri parareligioase care, sperând c poporul nostru nu tie nimic despre Dumnezeu, cutau s converteasc pe rui în confesia lor. Era un moment de încordare maxim. Au existat i multe alte dificulti, legate de formarea noului stat Rus, de apariia unei noi legislaii, de necesitatea crerii relaiilor cu stpânirea, care nu întotdeauna nutrea simpatie fa de Biseric. i atunci, ajutând Patriarhului Alexii în toat aceast activitate, eu suportam i dificulti, i ocri. Când te afli în interiorul momentului istoric, deseori nu poi înelege ce se întâmpl cu tine. Ei, de ce rectorul, care conducea coala teologic, care avea relaii bune cu toi, s fie transformat la Smolensk? De ce din Smolensk, care pe vremea aceea abia începea s se ridice i s devin o eparhie amenajat, s fiu transferat, în paralel cu slujirea în Smolensk, într-o funcie dificil, unde fa în fa trebuia s te ciocneti de urmrile scindrii rii i s intri în conflict atât cu neortodocii, cât i cu stpânirea? Iar când era greu de tot, eu îl întrebam pe Domnul: de ce se întâmpl cu mine toate acestea? |
| Dac Dumnezeu a iubit întreaga lume, atunci i noi trebuie s fim deschii în faa întregii lumi, în faa fiecruia cine este gata s aud cuvintele noastre, indiferent de apartenena sa confesional. Noi trebuie s urmm pilda apostolului i s devenim tuturor toate ca, în orice chip, s mântuim pe unii (1 Cor. 9:22). Iar aceasta înseamn urmtoarele: s ducem un dialog – gândit, critic, principial, s rspundem la cele mai diverse întrebri, fr a ne închide în inima noastr, fr a alege pentru sine uoara misiune de a comunica doar cu cei care sunt de acord întru toate cu tine i deja aparin la cohorta celor ce se mântuiesc. Dar cum altfel mai poi duce mrturia apostoliceasc întregii lumi? Niciodat Biserica noastr nu se va lepda de aceast slujire: ar fi o trdare a lui Hristos. Fr o hotrâre smerit i rbdtoare pentru dialog noi nu doar c nu vom aduce lumii lumina lui Hristos – noi nu vom putea pstra nici unitatea Ortodoxiei, deoarece i în familia soborniceasc ortodox nu totul este în deplin concordan. Pe parcursul a aptezeci de ani Departamentului pentru relaiile externe bisericeti trebuia s realizeze multe sarcini din domeniul dezvoltrii relaiei dintre Biserica Rus cu Bisericile Ortodoxe Locale în vederea întririi unitii ortodoxe. În condiiile complexe în care se afla Biserica noastr în anii puterii sovietice, preedinii DREB i colaboratorii Departamentului au aprat cu jertfire de sine i cu mult dibcie demnitatea Bisericii Ruse, au întrit relaiile ei cu întreaga lume ortodox. Ca semn al unei perioade noi în istoria Bisericii noastre a devenit srbtorirea aniversrii a 1000 de ani de la Cretinarea Rusiei care a avut i o dimensiune panortodox. in bine minte Liturghia din 12 iunie 1988, care a fost oficiat pe piaa soborniceasc a mnstirii „Sfântul Daniel” de ctre apte Primi ierarhi i de o ceat de arhipstori i pstori din aproape toate Bisericile Ortodoxe Locale. Anul jubiliar a devenit un timp al schimbrilor importante în Biserica noastr. S-au deschis posibiliti cu totul noi în domeniul realizrii misiunii Bisericii, ale mrturiei ei, ale relaiilor ei cu societatea i statul. Noile modele de relaii dintre Biseric i stat, precum i Biseric i societate au fost create, inclusiv, datorit activitii neprecupeite a DREB. |
| - Întâlnirea pe care am avut-o cu Preafericirea Sa pe 19 iulie la Bucureti a avut un caracter foarte pozitiv. Am discutat pe marginea celor mai diverse teme, începând de la problemele bilaterale i terminând cu agenda dialogului interortodox i interconfesional. Am constatat c Bisericile noastre au puncte de vedere apropiate în privina procesului de pregtire a Sfântului i Marelui Sobor al Bisericii Ortodoxe, au o opinie similar în privina evenimentelor care au loc astzi în lumea ortodox. În ceea ce privete Mitropolia Basarabiei, am ajuns la o înelegere comun, c în aceast problem trebuie s ne abinem de la orice pas unilateral, care ar putea bloca bunele perspective aprute în relaiile dintre cele dou Biserici în ultimii ani. Vom continua dialogul cu scopul gsirii unei ci de soluionare a acestei probleme dureroase. - Rusia are o experien bogat în sfera dialogului interreligios. Ce se mai poate face, dup prerea Dumneavoastr, ca oamenii, popoarele de diverse religii s se respecte reciproc? - În zilele noastre problema multiculturalismului este una foarte acut. Cercettorii, politicienii, reprezentanii obtimii sunt în cutarea unui fundament comun pentru dezvoltarea societii în care sunt prezente o multitudine de culturi i religii. i, unii ar vrea s vad în secularism o baz neutr pentru existena panic a acestora. Dar o astfel de gândire este o absolut greit, pentru c o asemenea abordare face ca sfera public s devin la fel de ostil tuturor credincioilor, care, în plus, nu cunosc nimic despre convingerile celorlai, i din aceast cauz manifest neîncredere i suspiciuni. Pentru a ajunge la o pace interconfesional trainic este necesar crearea unor astfel de relaii sociale care s corespund viziunilor împrtite de credincioii tuturor religiilor tradiionale în privina adevrului i a dreptii. Pentru realizarea acestui lucru trebuie s se ofere posibilitatea unei activiti religioase publice prin care s nu se aduc nici o daun oamenilor de alt credin. Se înelege, acest lucru este un fel de ideal, dar experiena arat c orice eforturi depuse în aceast direcie vin cu roadele lor. Rusia istoric a pstrat majoritatea culturilor religioase, a oferit posibilitatea pstrrii numerioaselor obiceiuri i tradiii, a protejat spaiul public de imoralitate. Tocmai acest lucru a fcut posibil evitarea rezistenei interreligioase, formarea respectului reciproc i al bunei vecinti. Rezultatele acestei politici întresc pân i astzi societatea multiconfesional din Rusia i din multe alte ri care au intrat în trecut în componena Imperiului rus. |
| În perioada 9-10 decembrie, cu binecuvântarea Patriarhului Chiril, Mitropolitul Antonie de Volokolamsk a fost într-o cltorie de lucru în Frana. La 10 decembrie, duminica a 27-a dup Rusalii, Preedintele DREB i Exarhul Patriarhal al Europei de Vest, Mitropolitul Nestor al Korsunului i Europei de Vest, au svârit Sfânta Liturghie în catedrala din Paris închinat Treimii celei Dttoare de Via. Preedintele Departamentului pentru Relaii Externe Bisericeti a informat membrii Sinodului despre solicitrile primite privind transferul unor clerici în alte Biserici Ortodoxe Locale. i anume, Arhiepiscopul Antonie de Grodno i Volkovâsk a raportat c a primit o cerere de la iereul Andrei Nozdrin, cleric al eparhiei Grodno, de a fi transferat în jurisdicia Bisericii Ortodoxe Poloneze, precum i o scrisoare adresat acestui cleric, prin care se confirma disponibilitatea Preafericitului Savva Mitropolitul Varoviei i al întregii Polonii de a examina problema admiterii sale în rândul clerului Eparhiei de Varovia i Bielsk în cazul obinerii scrisorii de eliberare. Din partea arhiepiscopului Antonie de Grodno i Volkovâsk, nu au existat obiecii cu privire la transferul acestui cleric în cadrul Bisericii Ortodoxe Poloneze. Preafericitul Printe Tihon Arhiepiscop de Washington i Mitropolit al Canadei i a Întregii Americi a trimis o scrisoare Preafericitului Patriarh Chiril al Moscovei i al Întregii Rusii, prin care a solicitat acordul Întâistttorului Bisericii Ortodoxe Ruse pentru trecerea în Eparhia din Pennsylvania de Rsrit a Bisericii Ortodoxe din America, a iereului Alexie Paraniuk, un cleric al parohiilor patriarhale ale Patriarhiei Moscovei din SUA. Episcopul Matei de Suroj, administrator temporar al parohiilor Patriarhale din SUA, nu a avut obiecii. Audiind raportul, Sinodul l-a binecuvântat pe preotul Andrei Nozdrin s treac în jurisdicia Bisericii Ortodoxe Poloneze, iar pe preotul Alexie Paraniuk s treac în jurisdicia Bisericii Ortodoxe din America. Scrisorile lor de eliberare vor fi trimise Înaltpreasfinitului Sava Mitropolitul Varoviei i Întregii Polonii i, respectiv, Înaltpreasfinitului Tihon Mitropolitul Canadei i al întregii Americi. |
| Am reuit s stopm valul de critici venite din partea oponenilor Bisericii care existau atunci – mai sunt din pcate i de-tia. Astzi Biserica particip în mod activ la un dialog cu societatea, i nu numai eu, ci i preedintele Departamentului pentru Relaii Externe Bisericeti – mitropolitul Ilarion, i alii apar în mod regulat în emisiunile realizate de Televiziunea de Stat, promovând ideea dialogului cu societatea. Suntem prezeni la televiziune, pe Internet, în blogurile de pe net... Dialogul de astzi nu este unul simplu, pentru c sunt foarte puternice acele influene, în special asupra tineretului, care nu au nici o legtur cu tradiia religioas. Este vorba în primul rând de idealurile societii consumatoare, care sunt strine ruilor. Astfel de idealuri nu existau atunci când Rusia era un imperiu, i când s-a transformat în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, ci au aprut atunci când ea s-a transformat într-o Rusie democratic — aceste idealuri au început s-i fie promote în mod forat, venind mai ales de peste hotare. i desigur c foarte muli oameni tineri au acceptat astfel de idei. De aceea una din cele mai importante probleme ale Bisericii este de a gsi limbajul corect i potrivit care s fie convingtor, s-i conving pe tineri de partea real a lucrurilor. Nimeni nu poate fi forat, nimnui nu-i poi spune: mergi la Biseric i fii ortodox. Îl poi doar convinge pe om. i noi îi mulumim lui Dumnezeu pentru faptul c astzi un procent foarte mare dintre tineri sunt religioi. La noi, practic în toate parohiile exist coli duminicale, la Moscova exist o Universitate Ortodox, avem cinci Academii Teologice i cincizeci de seminarii teologice, i în acelai timp putem spune c avem zeci de mii de studeni care studiaz pentru a ajunge preoi. Astzi mai deschidem i noi eparhii, în special în Siria, în Orientul Îndeprtat în care exist distane uriae, hirotonim noi arhierei, oameni care fac parte dintr-o nou formaiune misionar. În fond acetia sunt nite oameni cu studii universitare i cu studii teologice superioare. |
| Mrturisind despre necesitatea aprrii vieii omeneti, a pzirii securitii i demnitii personalitii umane, nu putem s nu spunem despre faptul c pân în zilele noastre cretinismul este supus prigoanelor în multe coluri ale planetei. Conform datelor statisticii, în anul 2012 au fost ucii mai mult de 100 de mii de cretini, iar în anul 2013 – circa 70 de mii de persoane. Aceasta are loc în vremurile noastre – sunt omorâi oameni nevinovai, doar pentru faptul c sunt cretini. A vrea s întreb: auzim noi oare multe despre aceast tragedie din mijloacele de informare în mas, în special la nivel mondial? Unele comunicri informaionale sfioase, dup care nu urmeaz nimic – nici un fel de aciuni organizate, nici un fel de lupt de contrapunere acestui comar. În acelai timp, în statistica dat nu este cu putin a include numrul exact al confesionalilor notri, ucii în Siria, unde deja de trei ani continu conflictul armat. Astzi întreaga Biseric, toat omenirea tresare de grozviile acestui rzboi. Dispar fr urm i devin victime ale teroritilor fraii i surorile noastre întru Hristos: arhipstori, preoi, monahi i monahii. Sunt profanate sfintele relicve, se distruge infrastructura statal i social. De aceea cu un sentiment deosebit a vrea în numele tuturor s salut cordial pe Preafericitul Patriarh Ioan. El este arhipstorul acelui popor cretin, care sufer azi în Siria. Pe lâng acestea, de mâinile extremitilor sufer cretinii din Egipt, care de asemenea trec printr-o criz politic i de stat. Se produce escaladarea violenei în rile Africii: Libia, Nigeria, Somalie, Sudan. Continu pogromurile i atacurile la persoana cretinilor în Pakistan, India i Sri-Lanka. Noi nu putem rmâne impariali fa de nenorocirea frailor i surorilor noastre. Sper c Lecturile actuale vor servi la consolidarea eforturilor organizailor sociale i internaionale în cutarea mijloacelor pentru încetarea violenei, activizarea dialogului interconfesional i aprarea cretinilor. A spune c Biserica Rus îi face lucrul su. Departamentul pentru relaii externe bisericeti desfoar numeroase aciuni i tinde s organizeze un ecou la nivel internaional cu privire la toate aceste comaruri, care se întâmpl cu cretinii în multe ri. Cu toate acestea, consider c trebuie s ne multiplicm puterile. Noi trebuie s jucm un rol cu totul deosebit în formarea opiniei obteti mondiale, în organizarea contraforei internaionale acelor prigoniri ale frailor i surorilor noastre, pe care azi le urmrim. |
| Отец Виталий скончался на 93-м году жизни в день Благовещения Пресвятой Богородицы 7 апреля 2008 года. Алексей Сергеевич Буевский родился 21 июня 1920 года в Костроме в семье православных верующих. Будучи студентом Московского института стали, в 1945 году поступил в Богословский институт, преобразованный на следующий год в Московскую духовную академию. В 1951 году окончил академию с ученой степенью кандидата богословия за сочинение «Православный Восток и Русская Православная Церковь в первой половине ХХ столетия». Он принимал непосредственное участие в послевоенном становлении и развитии внешней деятельности Русской Православной Церкви: в углублении братских связей с Поместными Православными Церквами, межхристианском диалоге, контактах с межрелигиозными организациями. В составе делегации Московского Патриархата А.С. Буевский принимал участие в Первом (1961) и Третьем (1964) Всеправославных совещаниях на острове Родос, а затем в работе Комиссии Священного Синода, учрежденной в 1963 году в целях разработки тем каталога вопросов подготавливавшегося тогда Всеправославного Предсобора, утвержденных на Первом Всеправославном совещании. Алексей Сергеевич также принимал участие в ассамблеях и конференциях Всемирного Совета Церквей, генеральных ассамблеях Конференции европейских Церквей. С 1968 по 1991 год являлся сначала членом Комиссии Церквей по международным делам Всемирного Совета Церквей, с 1969 года — вице-председателем, затем вице-модератором. Деятельное участие А.С. Буевский принимал также в организации Международного христианского движения в защиту мира. Он был членом шести мирных конгрессов, проходивших в Праге с 1961 по 1985 годы, избирался членом международного секретариата Христианской мирной конференции, затем — членом рабочего комитета ХМК, а в 1985 году –– вице-президентом движения. Участвовал в создании межрелигиозной Всемирной конференции «Религии и мир», являлся членом ее международного совета. Алексей Сергеевич Буевский принимал участие и в событиях внутрицерковной жизни. Так, он был секретарем учрежденной в 1980 году комиссии Священного Синода по подготовке и проведению празднования 1000-летия Крещения Руси, членом Ответственной комиссии по реставрации и строительству Данилова монастыря в Москве. |
| С 2006 года в рамках диалога обсуждается тема соборности и примата во Вселенской Церкви; предметом обсуждения стала роль Римского епископа — как православные воспринимают эту роль сегодня и какой она была в первом тысячелетии. В ходе выступления митрополит Иларион выделил наличие двух совершенно различных моделей церковного устройства на Западе и на Востоке. «Папство на Западе сложилось в результате длительного, двухтысячелетнего развития, так и отсутствие папства на Востоке обусловлено таким же двухтысячелетним развитием, в том числе полемикой с католичеством, ведь в ходе полемики одним из главных аргументов против папства со стороны Православных Церквей было то, что единым Главой Церкви является Господь Иисус Христос — именно Он возглавляет Вселенскую Церковь, и у Него нет викария на земле. А уже на человеческом уровне Вселенская Церковь состоит из Поместных Православных Церквей, каждая из которых возглавляется Патриархом, Митрополитом или Архиепископом и имеет соборную систему управления», — пояснил архипастырь. Митрополит Иларион также коснулся темы взаимоотношений с Восточными (Ориентальными) дохалкидонскими Церквами, поделился сложностями в общении с протестантскими общинами, все более подверженными влиянию либерализации, что приводит в ряде случаев к введению женского священства, благословению однополых союзов. «Общих точек соприкосновения становится меньше», — констатировал председатель ОВЦС. По окончании выступления митрополит Иларион ответил на вопросы, которые касались, в частности, возможной положительной динамики во взаимоотношениях с Римско-Католической Церковью, ситуации на Украине и подготовки к Всеправославному Собору. Отвечая на первый вопрос, архипастырь указал на наличие общих для христиан вызовов, среди них — секуляризация, размывание в обществе традиционных семейных ценностей, угроза христианскому присутствию в ближневосточном регионе. «Мы не должны ждать результатов богословского диалога, прежде чем начнем взаимодействовать, ведь, например проблема защиты христиан Ближнего Востока, которые сейчас подвергаются самому настоящему геноциду, не терпит отлагательств, — уверен архипастырь. — Мы не можем ждать годы или десятилетия, пока достигнем единства и согласия по другим темам. Это вопрос, по которому мы должны взаимодействовать здесь и теперь». |
|
|
