| Lumea contemporan, rapid schimbtoare, în pofida realizrilor multiple în domeniul medicinii i activitii sociale, în permanen se ciocnete de ameninrile crescânde, îndreptate împotriva personalitii umane i a însi existenei societii umane. Aceste ameninri sunt diverse. Majoritatea lor provin dintr-o criz interioar moral a personalitii umane. Când tradiiile, care poart cu sine înelepciunea de veacuri, sfinit de autoritatea lui Dumnezeu, înceteaz a fi obligatorii, când fiecare om, trind în afara oricrei tradiii, prin urmare neavând criterii clare i conturate, încearc s rspund la ceea de ce se ciocnete în via – rspunsul acesta deseori este îngrozitor. Noi tim ce se întâmpl astzi în domeniul relaiilor de familie: cât de mare este numrul de divoruri, cât de mare este numrul de avorturi, cât de mare este numrul orfanilor, inclusiv aa-numitor orfani sociali, adic orfani care au prini în via. S-ar putea de continuat aceast tem i în legtur cu încercrile i nenorocirile, care s-au produs în Patria noastr. Este vorba de calamiti îngrozitoare – ba incendii, care sufoc oraele mari i pârjolesc satele i ctunele, ba ploi toreniale stranice, care doar în câteva minute îi prbuesc asupra oamenilor lovitura distrugtoare a stihiei apei. Conform datelor oficiale, 171 de persoane, într-adevr timp de câteva minute, au decedat în sudul Rusiei. Toate acestea cer de la fiecare om un rspuns al su, personal. Noi putem trece pe lâng un aa-numit boschetar, care înghea pe strada vreo unui ora mare, fr s-i acordm atenie sau s facem totul ca omul s nu înghee. Noi putem astzi s privim vreo emisiune la televizor, în cel mai bun caz îngrozindu-ne de cele întâmplate, dar s nu facem absolut nimic, pentru a acorda un ajutor real oamenilor. De fiecare dat când ne ciocnim de vreo dezordine, de vreo dezorganizare, fie este vorba de o deteriorare în viaa omului, a familiei sau a societii, noi întotdeauna avem posibilitatea alegerii – s acceptm aceast provocare sau s ne îndeprtm de ea. Îns tradiia cretin, care aduce în cultura noastr contemporan o mrturie cu totul clar a Evangheliei cu privire la necesitatea de a împrti suferinele cu alii, nu las pentru cretin nici un fel de ans – el este dator s mearg în întâmpinarea scârbirilor omeneti. |
| Pe lâng tipurile de activiti bisericeti trebuie s avem în vedere i alte direcii numeroase care cer coordonare la nivel eparhial: relaiile Biseric – stat i Biseric – societate, activitatea informaional, interaciunea cu Forele Armate i instituiile de drept; cu cazacii, cu instituiile de detenie, activitatea arhitectural i de construcie. Toate aceste direcii de asemenea au nevoie de numirea persoanelor responsabile. Consider c o astfel de activitate trebuie încredinat parohiilor active, de altfel conducerea diferitelor direcii poate fi înfptuit de unul i acelai conductor. Mai mult ca atât, în eparhii de proporii mici grija pentru toate direciile enumerate va reveni sau arhiereului, sau secretarului eparhiei. În sfârit, trebuie s spun câteva cuvinte despre funciile administrative cheie care trebuie s fie ocupate cât mai repede: secretarul direciei eparhiale, eful cancelariei i contabilul ef. Secretarul direciei eparhiale este persoana responsabil de perfectarea documentelor prezentate pentru analiz arhiereului i de organizarea activitilor cu participarea arhiereului. O astfel de persoan este ajutorul principal al episcopului în activitatea lui. Voi meniona c Statului Bisericii Ortodoxe Ruse face distincie dintre secretarul direciei eparhiale i secretarul consiliului eparhial, îns funciile acestea pot fi ocupate de o singur persoan. eful cancelariei asigur circulaia documentelor i arhivarea documentelor direciei eparhiale. În eparhiile de proporii mici funciile de secretar i ef al cancelariei pot fi unite. Este important ca i crearea acestor uniti de state în noua eparhie s nu împovreze parohiile în plan financiar. Consider c ar fi mai comod ca funciile date s fie ocupate de clericii din bisericile centrale ale oraului de catedr al eparhiei. Acelai lucru se refer i la funcia de contabil ef, obligatorie în lista de state a oricrei persoane juridice. În aceast funcie poate fi numit prin cumul contabilul uneia din bisericile eparhiei. În afar de aceasta, din numrul clericilor este de dorit de format o comisie de revizie pentru inspectarea parohiilor. La activitatea acestei comisii trebuie s ia parte persoanele care sunt competente în domeniul perfectrii documentaiei contabile i juridice a parohiilor. |
| Arhiva Predica Preafericitului Patriarh Chiril în duminica a 4-a din Postul Mare, inut la biserica moscovit în cinstea sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, în Krasnoie Selo 31 martie 2014 09:30 La 30 martie 2014, în duminica a 4-a a Postului Mare, a sfântului cuviosului Ioan Scrarul i ziua pomenirii cuviosului Alexie, omul lui Dumnezeu, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat Dumnezeiasca liturghie la biserica în cinstea sfântului Alexie, omul lui Dumnezeu, în Krasnoie Selo, or. Moscova. Dup terminarea serviciului divin Întâistttorul Bisericii Ruse s-a adresat ctre cei prezeni cu o predic. Înaltpreasfiniile i Preasfiniile Voastre! Multstimate printe Valerii, parohul acestei sfinte biserici! Dragi prini, frai i surori! V salut pe toi cu ocazia celei de a patra duminici din Postul Mare, ziua când este pomenirea sfântului cuviosului i purttorului de Dumnezeu printelui nostru Ioan Scrarul – un mare ascet, nevoitor, scriitor bisericesc, ale crui opere ajut i în zilele noastre oamenilor, contemporanilor notri, separai prin mule veacuri de la cuviosul Ioan, s svâreasc faptele mântuirii. Puterea operelor sfântului cuviosului Ioan const în faptul c gândurile ce se conin în cuvintele sale nu izvorsc din înelepciunea omeneasc. Bineîneles, totul în expunerea cuviosului este prezentat foarte logic. În cartea sa, numit „Scara”, despre calea urcuului omului de la pmânt la cer, în mod uimitor efectele sunt legate logic de cauze, astfel c este aranjat un sistem întreg ascetic, în corespundere cu care omul poate urca pe scara nevzut de la pmânt la cer fiind înc în via, aici, pe pmânt. Îns aceast înelepciune, aceast logic, acest cuvânt uimitor de convingtor este condiionat nu de studii sau cunotine ale cuviosului, dar de experiena lui de via. El scria despre ceea ce a trit singur, a simit singur, ceea ce a devenit parte din viaa lui. Iar când omul vorbete, bazându-se pe propria experien, dar nu din cuvinte strine, când cuvintele lui trec prin raiunea lui proprie, prin inima lui, atunci aceste cuvinte devin îndeosebi de convingtoare. Ele nu mai pot fi limitate nici de apartenena etnic, nici de ar, nici de cultur, nici de epoc – ele vor avea semnificaie pentru fiecare om, indiferent unde ar locui. Anume aa i s-a întâmplat cu operele sfântului cuviosului Ioan Sinaitul, Scrarul, a crui pomenire o srbtorim azi. |
| Toate acestea nu înseamn c Adunarea Intersoborniceasc i-a încheiat misiunea. Din contra, astzi, în ordinea de zi a organului nostru consultativ, trebuie incluse problemele care cer o apreciere conceptual din partea cretinilor ortodoci. Unele din aceste teme deja se afl la discuii în comisii - de pild, tema „Principiul teologic prin prisma problemelor de bioetic”. Astfel de teme profunde trebuie s fie mai multe în ordinea noastr de zi. Voi repeta cuvintele, spuse de mine la plenara din anul 2012: „Contribuia intelectual a membrilor organului consultativ intersobornicesc al Bisericii Ortodoxe Ruse nu se reduce doar la crearea unor documente de regulament. Mai mult ca atât, apariia lor este rodul unei activiti intense de cercetare, efectuate de comisiile Adunrii. Fr atragerea cercurilor largi de experi i contientizarea anumitor procese existente în via, ar fi imposibil crearea materialelor care ar contribui la transformarea Bisericii”. Adunarea Intersoborniceasc este chemat s fie expresia caracterului sobornicesc în Biserica noastr. Anume din aceste motive, dup cum mi se pare, trebuie s atragem o atenie deosebit azi la organizarea discutrii problemelor actuale care îngrijoreaz în mod real pe enoriaii ortodoci. O astfel de activitate nu exclude o discuie îndelungat, uneori chiar timp de mai muli ani, orientat spre apropierea diferitor puncte de vedere, existente în societatea bisericeasc. Aceast activitate poate cere organizarea unei discuii largi dintre Biseric i societate prin intermediul efecturii de seminare, întâlniri, convorbiri, discuii publice (atât reale, cât i online), însoite de publicaii de expertiz, de interviuri, rapoarte. Este necesar a atrage în aceste discuii i eparhiile. Organizarea acestui proces de lucru trebuie s fie efectuat de comisii i s intre în obligaiile preedinilor lor. Mersul unei atare discuii largi va arta dac este necesar crearea proiectului documentului sobornicesc la vreo tem anumit sau nu. Un exemplu al faptului cum discutarea pe parcursul a mai multor ani a dus la crearea unor texte importante este documentul, aprobat deja de Soborul Arhieresc, cu privire la pregtirea pentru Euharistie, precum i dou documente care sunt aduse spre discuie la plenara actual: documentul cu privire la monahism i documentul cu privire la aspectele canonice ale cstoriei bisericeti. Un exemplu al faptului c discuia purtat în Adunarea Intersoborniceasc poate fi purtat fr adoptarea documentului sobornicesc de totalizare este tema limbajului liturgic. |
| Arhiva Slujirea Patriarhului de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova 7 aprilie 2013 17:45 La 7 aprilie 2013, în duminica a treia din Postul cel Mare, a Sfintei Cruci, de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu i ziua trecerii la Domnul a sfântului ierarh Tihon, Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii, , Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat liturghia sf. Vasile cel Mare la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova. Conform tradiiei, dup serviciul divin, de srbtoarea Bunei Vestiri, Preafericitul Stpân împreun cu elevii gimnaziului ortodox clasic „Radonej” a lansat în cer porumbei de pe treptele catedralei „Bunavestirea Maicii Domnului”. Foto: S. Vlasov, C. Novotarski Serviciul de pres al Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii Album foto «Slujirea Patriarhului de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova» Album foto «Slujirea Patriarhului de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova» Album foto «Slujirea Patriarhului de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova» Album foto «Slujirea Patriarhului de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova» Album foto «Slujirea Patriarhului de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova» Album foto «Slujirea Patriarhului de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova» Album foto «Slujirea Patriarhului de srbtoarea Bunei Vestiri a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala „Bunavestirea Maicii Domnului” în Kremlin, or. Moscova» |
| Într-un anume sens aceasta este micarea contra curentului. Dar parc faptele mari s-au înfptuit vreo dat conform cursului apei? Parc personalitatea uman se înal când merge dup curent? Când urcm un munte, noi urcm ctre cer, ctre stele. Dar a urca un munte e greu, este mult mai uor s te rostogoleti în jos. Dea Dumnezeu ca cinematograful contemporan, inclusiv i cel susinut de festivalul „Lucezarnyi anghel”, s contribuie la micarea tuturor ctre cer, ctre stele. Înc odat aduc mulumiri organizatorilor festivalului. Fie ca binecuvântarea lui Dumnezeu s fie cu voi”. Ctre participanii i oaspeii ceremoniei festive s-a adresat, de asemenea, preedintele comitetului organizatoric al festivalului „Lucezarnyi anghel”, preedintele Fundaiei pentru iniiativele social-culturale, preedintele Consiliului de tutel al programului complex „Cultura moral-duhovniceasc a generaiei tinere a Rusiei” S.V. Medvedeva. Premiul mare al celui de al XI-lea Festival internaional de caritate „Lucezarnyi anghel” a fost decernat filmului „Ispytanie” (”Încercarea”), regizor Alexandr Kotta. Aciunea final a seratei a fost demonstrarea acestui film. Festivalul internaional de filme „Lucezarnyi anghel” se desfoar în scopuri caritabile cu începere din anul 2006. Forul de cinema este unul din proiectele prioritare ale Programului complex „Cultura moral-duhovniceasc a generaiei tinere a Rusiei”, ce îi propune drept scop cutarea cilor de familiarizare a tineretului cu tradiiile i valorile moral-duhovniceti ale Patriei. Conductorul duhovnicesc al festivalului de cinema este Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril. Forul se desfoar cu susinerea preedintelui Fundaiei pentru iniiativele social-culturale, preedintele Consiliului de tutel al programului complex „Cultura moral-duhovniceasc a generaiei tinere a Rusiei” S.V. Medvedeva, care este i preedintele comitetului organizatoric al festivalului. Zilele desfurrii festivalului coincid cu Ziua unitii naionale i srbtorirea icoanei Maicii Domnului de la Kazan, precum i cu vacana elevilor. Genericul tradiional al festivalului este „Filmul bun revine”. |
| Îns pe parcursul vieii, când trupul i sufletul sunt legate reciproc, condiionate reciproc, grija pentru corp are o mare importan. Dac e s neglijm corpul, ne putem îmbolnvi, putem slbi, inclusiv capacitile noastre mentale i duhovniceti. De aceea niciunde i nicicând sfinii prini nu chemau la faptul ca omul s-i omoare trupul sau s-i risipeasc sntatea. Totodat toate scrierile patristice, care se refer la trupul uman, conin gândul, pe care l-a exprimat atât de clar sfântul ierarh Ioan Gur de Aur: grija excesiv pentru corp îl lipsete pe om de posibilitatea s aib grij de suflet. Astzi nu exist eretici, care în numele unor eluri înalte duhovniceti s-i slbeasc sntatea propriului organism sau chiar s-l omoare. Astzi este o alt ispit – satisfacerea necesitilor trupului fr încetare, fr orice fel de limite: „mnânc, bea, veselete-te”. Grija pentru trup, dac e s judecm dup cantitatea de timp, intensitatea acordat de chiar oameni credincioi, este incomensurabil cu grija pentru suflet. Noi acordm cu adevrat mult timp propriului trup – îl hrnim, îi dm de but, îl îmbrcm, îl înclm, îl aprm de influene nefaste externe - i cât timp irosim pentru aceasta, pe când grija pentru suflet rmâne parc în umbr. i iat Postul Mare cu înfrânrile lui, inclusiv în mâncare, cu cerinele sale fa de concentrarea duhovniceasc, fa de rugciunea special, îl introduce pe om în atmosfera dat, îl ajut a plasa grija pentru suflet, mcar pentru un timp scurt, în centrul vieii noastre. Multe din acelea pe care le face omul, în special succesele lui, depind de deprinderi. Exist cunotine i exist deprinderi, datorit crora omul poate produce o anumit lucrare, ocupa un anumit post, obine anumite rezultate. Tot aa se întâmpl i în viaa duhovniceasc – se cer cunotine i se cer deprinderi. Cunotinele le aflm din cuvântul lui Dumnezeu, din scrierile patristice, din rugciunile minunate, pe care le auzim în timpul serviciilor divine, iar deprinderea se obine atunci, când acordm o atenie deosebit problemelor vieii duhovniceti. Anume în acest sens postul este un timp deosebit care, dei trece în mod fizic, poate avea o importan peren pentru viaa omului. |
| Dup terminarea Liturghiei Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse s-a adresat ctre cei prezeni cu o predic. Apoi Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a înmânat înalte distincii bisericeti: - pentru activitatea de reformare a sistemului de decoraii ale Bisericii Ortodoxe Ruse i cu ocazia aniversrii a 20 de ani de slujire în treapt de preot, conductorul Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei, episcopul de Solnecinogorsk Serghie a fost decorat cu ordinul sfântului ierarh Alexii, mitropolitul Moscovei, de gradul III; - pentru activitatea în funcia de preedinte al Direciei financiar-economice a Patriarhiei Moscovei i cu ocazia aniversrii a 20 de ani de slujire în treapt de preot, episcopul de Podolsk Tihon a fost decorat cu ordinul sfântului ierarh Alexii, mitropolitul Moscovei, de gradul III; - pentru slujirea sârguincioas Bisericii lui Hristos i cu ocazia aniversrii a 45 de ani din ziua naterii, preedintele Departamentului Sinodal pentru relaiile dintre Biseric i societate, protoiereul Vsevolod Ceaplin a fost decorat cu ordinul cuviosului Serghie de Radonej de gradul III; - pentru activitatea intens de luminare, pentru trudele sârguincioase de misionarism i cu ocazia aniversrii a 75 de ani din ziua naterii, profesorul emerit al Academiei duhovniceti de la Moscova A.I. Osipov a fost decorat cu ordinul sfântului ierarh Macarie, mitropolitul Moscovei de gradul II. „A vrea s-mi exprim gratitudinea tuturor celor patru decorai, fiecare din ei svârind o slujire foarte important în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. V mulumesc, dragi frai, pentru trudele voastre i sper c i în continuare vei purta slujirea pus pe umerii votri cu smerenie, cu ndejde în voina lui Dumnezeu, dându-v toate puterile pentru binele Bisericii lui Hristos”, a spus Preafericitul Patriarh Chiril dup înmânarea înaltelor distincii. Conform tradiiei, dup serviciul divin, de srbtoarea Bunei Vestiri, Preafericitul Stpân împreun cu elevii gimnaziului ortodox clasic „Radonej” a lansat în cer porumbei de pe treptele catedralei „Bunavestirea Maicii Domnului”. |
| De ce nu se vorbete despre concreterea bisericii cu statul în Polonia, în Statele Unite, unde pe banii contribuabililor sunt întreinui capelanii? De ce nimeni nu se indigneaz de faptul c Preedintele Statelor Unite îi depune jurmântul pe Biblie? V putei imagina ce ipete, ce scrâniri de dini ar fi, dac ceva asemntor s-ar produce în Rusia! Dar capelanii în armat? Cu mare greutate a fost adoptat decizia. Pân acum au fost circa douzeci de preoi pentru întreaga armat a Rusiei. Fie-v ruine! Dar utilizai aceste argumente, încercând s demonstrai concreterea – i parc suntei oameni serioi... Este ruine a citi toate acestea. i alt argument: „proprietatea imobiliar se returneaz Bisericii”. Doar Rusia a fost de acord în anii 90, de altfel, cu cerinele aceluiai PASE, ale Consiliului Europei cu privire la returnarea imobilelor cu destinaie religioas, expropriate în mod neligitim. În anii 90 totul s-a soldat doar cu vorbe. Guvernul de atunci a emis o ordonan cu privire la transmiterea bunurilor. Aceasta s-a fcut în calitate de rspuns formal, pentru a demonstra Occidentului: „noi de asemenea îndeplinim recomandrile Consiliului Europei”: dar de facto în conformitate cu dispoziia ceea nici o cldire nu a fost returnat. i, în sfârit, sunt adoptate legi care transpun aceast situaie într-o stare normal. Exist cerina Consiliului Europei, noi suntem membrii Consiliului Europei i adoptm decizia de a le returna. Doar este vorba nu de cldiri cu destinaie comercial – este vorba de biserici, de cele mai multe ori semidistruse, pentru care se cer înc mijloace enorme ca s fie restaurate. Nu, ei folosesc argumente în folosul concreterii! Nu sunt sigur c dup aceast emisiune vor înceta aceste publicaii proaste, fr noim. Fiindc doar trebuie de repetat, de repetat, ca s intre în contiina concetenilor, dar i ca s semene dezinformare în toat lumea, inclusiv în PASE c, chipurile, „concrete” Biserica Ortodox Rus. Biserica Rus cu nimeni nu concrete, inclusiv i cu statul, îns ea poart responsabilitatea pentru starea moral a poporului su, pentru susinerea culturii duhovniceti i morale. i în acest sens ea se va afla în dialog cu orice fel de putere, pentru ca prin colaborare cu puterea s slujeasc înaltelor scopuri, care stau în faa ei. Biserica nu s-a ferit de colaborare chiar în timpurile sovietice – acolo, unde aceasta a fost cu putin, acolo, unde mcar într-un anume fel se putea de utilizat instrumentele dialogului pentru afirmarea moralitii, a spiritualitii în viaa poporului nostru. Biserica nu se va clinti de pe aceast cale i în zilele noastre, indiferent de puterea care ar fi în Rusia, deoarece Biserica nu este o for de opoziie. |
| Arhiva PASTORAL LA NATEREA DOMNULUI a Sanctitii Sale Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril 5 ianuarie 2019 00:00 Pastoral la Naterea Domnului a Sanctitii Sale Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril adresat arhipstorilor, pstorilor, monahilor, monahiilor i tuturor dreptmritorilor cretini ai Bisericii Ortodoxe Ruse. Iubii întru Domnul arhipstori, cinstii preoi i diaconi, iubitorilor de Dumnezeu monahi i monahii, dragi frai i surori! V felicit cordial pe toi cu ocazia mreei i mântuitoarei srbtori a Naterii Domnului nostru Iisus Hristos. Astzi noi, la fel ca i pstorii din Bethleem acum dou mii de ani, ascultm cu bucurie i smerenie glasul triumftor al îngerilor: „Slav întru cei de sus lui Dumnezeu, i pe pmânt pace, între oameni bunvoire!” (Lc. 2:14). Auzind aceste cuvinte minunate, inima noastr dobândete mângâiere i se face plin de recunotin fa de Creator. Însui Dumnezeu Atotiitorul, Dumnezeu tare i printe al veacului ce va s fie (Is. 9:5) coboar la noi i se nate în lume om simplu. Se împlinete proorocia regelui-psalmist care a vestit în Duhul Sfânt: mila i adevrul s-au întâmpinat, dreptatea i pacea s-au srutat; adevrul din pmânt a rsrit i dreptatea din cer a privit. (Ps. 84:11-12). i iat, s-a svârit: Cci Prunc s-a nscut nou - un Fiu s-a dat nou (Is. 9:5), ca oricine crede în El s nu piar, ci s aib via venic (In. 3:16). Pe parcursul istoriei sale, umanitatea L-a cutat intens pe Dumnezeu, tânguindu-se pentru comunicarea pierdut cu Creatorul su. i ca rspuns la aceste eforturi, ca rspuns la inimile avântate i mâinile întinse spre cer Domnul i-a artat dragostea ctre neamul omenesc, El Însui întinzându-ne mâna Sa mântuitoare. În Hristos Iisus, peste milenii îndelungate, în sfârit s-au întrunit Dumnezeu i omul, i s-a unit cerescul cu pmântescul, i s-au împlinit ateptrile duhovniceti ale fiilor i fiicelor lui Adam. Evenimentul Naterii lui Hristos ne arat în acelai timp i o Tain, i o Revelaie, pentru c gândul omului nu este în stare s perceap pân la capît cum Creatorul i Proniatorul Universului, Dumnezeul Nemrginit prin natura Sa pogoar în lumea noastr sfâiat de pcat i se arat pe Sine în chipul unui Prunc neputincios, Nscut în petera unde pstorii i animalele se ascundeau de vremea neprielnic. Slava înlat de ctre puterile cereti, propovduit de înelepii de la Rsrit i adeverit de ctre nite pstori simpli, acum este vestit în glas puternic în toate colurile pmântului. Toate acestea ne revel profunzimea neptruns a înelepciunii lui Dumnezeu, ne face prtai la pronia mistic a Sfintei Treimi în lucrarea de mântuire a omului. |
|
|
