| Arhiva Preafericitului Patriarh Kiril i-a fost conferit titlul Doctor honoris cauza al Universitii Patrimoniului Cultural 30 aprilie 2012 13:31 La 29 aprilie, în timpul vizitei în Bulgaria, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Kiril i membrii delegaiei ce îl însoea, precum i mitropolitul de Vidin Dometian; mitropolitul de Ruse Neofit, mitropolitul de Veliko Târnovo Grigorii, mitropolitul de Varna i Veliki Preslav Kiril, mitropolitul de Dorostol Amvrosie, episcopul de Znepol Ioan, episcopul de Stob Naum au vizitat Universitatea Patrimoniului Cultural din Sofia (Universitatea de biblioteconomie i tehnologii informaionale). Universitatea a fost inaugurat în anul 1950 ca un Institut de biblioteconomie. Timp de 60 de ani de existen ea a trecut o cale lung de perfecionare în domeniul învmântului i al tiinei, iar astzi ocup unul din locurile de frunte în domeniul învmântului superior în Bulgaria. În cadrul universitii este amenajat o bibliotec contemporan cu un catalog electronic de unicat. Mândria bibliotecii este sala de lectur de literatur rus în numele lui D.S. Lihaciov, în care studenii au acces la ediiile specializate ale diverselor edituri din Rusia. Universitatea colaboreaz activ cu un ir de universiti din Rusia i Europa. Pe lâng universitate funcioneaz editura «За буквите — О писменехъ», care în mod regulat editeaz monografii tiinifice, manuale i culegeri de articole. Printre cei care s-au învrednicit de titlul Doctor honoris cauza al universitii au fost Preafericitul Patriarh al Constantinopolului Bartolomeu, Preafericitul Patriarh al Bulgariei Maxim, Prim-ministrul Turciei Redzep Tajip Erdogan, ministrul culturii Bulgariei Vejdi Raidov. Pe Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a întâmpinat rectorul universitii, profesorul Stoian Dencev, ministrul învmântului Bulgariei Serghei Ignatov, profesori i studeni. Cu un cuvânt de salut ctre înaltul oaspete s-a adresat rectorul universitii. Apoi a luat cuvântul profesorul Sevo Iavaiev, care a relatat celor prezeni despre activitatea Preafericitului Patriarh Kiril, menionând i crile scrise de Preafericirea Sa i enumerând distinciile. „Popoarele noastre sunt unite prin credin ortodox. Bisericile noastre au destine asemntoare – i în Bulgaria, i în Rusia multe decenii la rând Biserica a fost izolat, era aplicat violena fa de preoi, monahi i credincioi, - a amintit S. Iavaiev. - i în Rusia, i la noi în lupta cu religia au fost utilizate resurse enorme intelectuale, financiare i administrative. Dar deja astzi în rile noastre s-a fcut mult pentru renaterea credinei ortodoxe. Tot mai muli oameni contientizeaz c ea este suportul în viaa lor. Noi suntem convini c vizitarea Bulgariei de ctre Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Kiril va contribui la aceasta i mai mult”. |
| Potrivit Agentiei ONU pentru Refugiai, tot mai muli oameni fug din Siria în regiunea Kurdistan (Nordul Irakului). Actualmente în Irak se afl 154 mii de refugiai din Siria. De rând cu organizaiile internaionale de ajutor refugiailor le ofer ajutor, mai întâi de toate, cretinii din Irak. Acest lucru a fost confirmat de preedintele organizaiei Caritas în Irak i episcopul vicar caldeean al Bagdadului Shlemon Warduni. Fondul Naiunilor Unite pentru Copii UNICEF a comunicat c pentru copiii sirieni, care s-au refugiat în Irak vor fi alocate mai mult de 60 de mii de litri de ap potabil i alimente. Cretinii asirieni fug in principal în Turcia, Anatolia de Sud-Est, la 50 km de grania cu Siria. La mnstirile i parohiile asiriene, situate în principal în regiunile de munte Tur Abdin, numeroi refugiai primesc adpost. Rzboiul din Siria a afectat puternic comunitile asiriene din nordul rii: violene, rpiri, jafuri au loc în fiecare localitate. Familii întregi de cretini aflate în pericol de moarte îi prsesc casele. În total, în Turcia sunt înregistrai 43 mii de refugiai. Ei locuiesc în opt tabere organizate de autoritile rii. Înc dou tabere se pregtesc s primeasc 10 mii de persoane evacuate. Despre aceasta a comunicat organizaia catolic de binefacere „Caritas”. Cei mai muli cretini sirieni îi gsesc refugiu în Liban. Refugiaii sunt primii aici în familii, coli i alte instituii. Aproximativ 1800 de familii – mai mult de 9 mii de oameni – se afl în patru localiti din Valea Bekaa. Organizaia catolic de binefacere „Caritas” le ofer tot de ce au nevoie: produse alimentare, articole de igien, asisten psihologic. Aici funcioneaz, de asemenea, un spital mobil în care ofer servicii un medic pediatru, un ginecolog i o asistent medical. Mai mult de 150 mii de oameni s-au îndreptat spre Iordania, dei oficial aici au fost înregistrai ceva mai mult de 35 de mii. Majoritatea dintre ei triesc la rude i cunoscui. Pe teritoriul Siriei „Caritas” încearc s asigure supraveuirea a sute de familii – în Homs, Alep, Damask i în sate mici. Lucrtorii trebuie s acioneze cu pruden, confruntându-se cu mari dificulti la trasport i acces. |
| Ascunzând motivele adevrate ale politicii sale represive, prigonitorii pronunau sentine pentru cler în baza unor articole politice, acuzând victimile sale de „activitate contrarevoluionar”. În toiul represiunilor în mas din anii 1937-1938 nimeni deja nu mai era impus s se lepede de credina în Dumnezeu. Din punct de vedere extern aceasta nu prea se aseamn cu destinele mucenicilor Bisericii primare. Dar asta doar la prima vedere. Noi înelegem, c oamenii bisericii, în special slujitorii Bisericii, care pân în anul 1937 nu i-au scos crucile de la piept, care deseori deja trecuse prin arestri, închisori i lagre, tiau ce-i ateapt în viitor. Arestarea i execuia doar finisau nevoina lor zilnic de mrturisitori. Anume din acest motiv nu sunt suficiente mrturiile procesului de anchet al mucenicilor. E nevoie de mrturii orale, acumulate destul de multe în ultimul sfert de secol, dar mai este nevoie i de altfel de documente ale epocii. Multe dintre ele sunt pân astzi secrete. Doar deschiderea deplin a arhivelor din epoca persecuiilor ne va permite s eliminm numeroasele întrebri cu privire la aceea, dac este posibil sau nu canonizarea uneia sau altei persoane, care a avut de suferit în epoca prigoanei. Este evident, c proslvirea unei sumedenii de noi mucenici ai Bisericii Ruse este un proces complicat, care necesit o nou înelegere a întregii experiene a Bisericii lui Hristos. Aceasta se refer i la procesul de canonizare însui, criteriile cruia înc nu au devenit un obiect al analizei tiiifico-teologice i, sunt convins, se vor modifica parial. De aceea, pentru oamenii Bisericii nu întotdeauna sunt clare anumite decizii legate de canonizare. Atunci când criteriile nu sînt evidente, apar o mulime de neînelegeri, dar cel mai important, lipsa unei înelegeri clare împiedic proslvirea de mai departe a nevoinei noilor mucenici. Apariia unui nou nume de sfânt în caledarul bisericesc – este doar începutul, dar nicidecum sfâritul proslvirii. Este necesar ca noii mucenici s ocupe în viaa Bisericii moderne acela loc, pe care îl ocupau mucenicii Bisericii primare în viaa comunitilor cretine timpurii. Pentru aceasta trebuie s utilizm toate formele culturii bisericeti i hagiografia modern, i cinstirea liturgic, i cinematografia, i activitatea muzeal. Este important s se colecteze i s se pstreze istoria oral i memorii despre nevoitorii înii i despre epoca lor. Trebuie s fie publicate documente de arhiv, deoarece, fr aceste „acte de mucenicie” moderne, chiar dac ele pot leza interese cuiva, noi nu vom putea arta tineretului care vine la Biseric, contextul groaznic al eroismului noilor mucenici. |
| Volumele noi includ materiale din diverse domenii. Astfel, de exemplu, bibleistica este prezentat de articolele cu privire la crile Testamentului Vechi Ieirea i Iudit, la epistolele din Testamentul Nou ale apostolului Iuda, fratele Domnului, la cercetrile istorico-arheologice a pustiei Iudaice, Cana Galileii, Capernaum. O importan principial o are articolul despre canonul biblic. Istoria despre sfini este prezentat nu doar de articolele despre Iustin i Calist, dar i de cercetrile despre regulile de canonizare, existente în diferite epoci. Motenirii sfinilor prini sunt dedicate articolele despre Iustin Filosoful i ali prini i învtori ai Bisericii. În volumele prezentate astzi, de asemenea, au intrat zeci de articole despre noii mucenici i mrturisitori ai Rusiei, inclusiv i un articol de proporii despre sfântul ierarh Iustin (Poleanski). Mai este un articol de generalizare foarte important despre dreptul canonic. Din câteva articole despre icoanele Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu, cele mai importante, fr îndoial, sunt cercetrile cu privire la Icoana Maicii Domnului de la Kazani i mnstirile, legate de venerarea acestei sfinte relicte. Printre articolele istorico-geografice trebuie menionat un complex exhaustiv de materiale despre istoria i situaia în ziua de azi a cretinismului în Italia, despre arta i muzica bisericeasc din aceast ar, precum i articolele despre Kazahstan i Canada. Printre materialele, dedicate domeniilor de istorie bisericeasc, a vrea s menionez studierea detaliat a Cappadociei. Biserica Ortodox Rus în aspectul ei istorico-geografic este prezentat de articolele cu referire la eparhiile de Kazani, Kaliningrad i Kaluga. Materiale la tematica tiina religiei includ articolele despre sisteme calendaristice la diferite popoare i la diverse religii, precum i studii cu referire la diferite orientri în iudaism. Pe lâng articolele, care familiarizeaz cititorii cu istoria i situaia la zi a cretinismului i a altor religii, volumele prezentate azi ale „Enciclopediei Ortodoxe” conin, de asemenea, materiale consacrate fenomenelor de cultur, art, filosofie, politic i din alte domenii. Printre ele trebuie de menionat articolele despre filosofii occidentali celebri – Immanuel Kant i Albert Camus. |
| Arhiva Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la edina de totalizare a Consiliului de tutel al Premiului pentru literatur al Patriarhului 18 aprilie 2013 20:51 La 18 aprilie 2013, în Sala Roie a catedralei „Hristos Mântuitorul”, or. Moscova, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a condus edina de totalizare a Consiliului de tutel al Premiului pentru literatur al Patriarhului „Sfinii întocmai cu apostolii Chiril i Metodiu”. Deschizând lucrrile edinei, Preafericitul Patriarh Chiril, fiind preedintele Consiliului de tutel, s-a adresat ctre cei prezeni cu un cuvânt inaugural. Salut cordial pe toi membrii Consiliului de tutel al Premiului pentru literatur al Patriarhului. Dup obicei, voi spune câteva cuvinte de deschidere, iar apoi vom purcede la lucru. Noi trebuie azi s cercetm probleme importante: s alctuim o list scurt a candidailor, s discutm desfurarea ceremoniei solemne a decorrii i procedura alegerii laureailor, precum i s aprobm componena Comisiei de numrare. Înainte de a trece la discutare, a vrea s-mi împrtesc câteva gânduri. Nu pot spune c dup ultima noastr întâlnire am citit multe texte, care se refer la literatura artistic. Nicicum nu m pot considera specialist în domeniul literaturii artistice contemporane. Dar totui ceva am citit, inclusiv articolele critice. Tot mai multe idei alarmante apar în legtur cu dezvoltarea literaturii noastre artistice. În primul rând, exist faptul indubitabil al politizrii. Societatea, desigur, este separat i literatura este separat. În anii 1990 cineva mi-a spus: „gândii-v ce este Rusia – avem mai mult de o sut de partide!” Eu am rspuns: „Rusia întotdeauna a avut doar dou partide politice, iar toate celelalte sunt repetri”. Aceste dou partide politice sunt prezente i în literatura artistic. Probabil, ar fi trebuit de dat un premiu special celor, care ar propune cile de depire a acestei scindri istorice, care aduce multe nenorociri i scârbiri. Aceast scindare, de altfel, trece prin trupul Bisericii, iar deoarece Biserica nu este o organizaie politic i sarcina principal a Bisericii este pstorirea, aceasta este o provocare foarte serioas pentru Biseric. Noi facem totul ca s împcm oamenii, concomitent rmânând pe acele poziii, pe care Biserica întotdeauna s-a aflat, legate de grija deosebit pentru soarta poporului nostru i a rii noastre. |
| Arhiva Editura Patriarhiei Moscovei începe publicarea scrierilor Preafericitului Patriarh Kiril al Moscovei i al Întregii Rusii 28 decembrie 2011 09:33 Editura Patriarhiei Moscovei începe publicarea scrierilor Preafericitului Patriarh Kiril al Moscovei i al Întregii Rusii Prima carte a Preafericirii Sale pregtit pentru tipar - «Taina pocinei», este o colecie de predici din Postul Mare rostite de Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse în perioada anilor 2001-2011. În cuvântul introductiv al crii scris din partea Editurii se menioneaz: «Astzi a crescut foarte mult rolul Bisericii în rile lumii Ruse. Reprezentani ai puterilor obteti i ai celor politice sunt ateni la poziia Întâistttorului i a ierarhilor ei. Biserica Rus câtig tot mai activ teren în spaiul informaional contemporan. Acum ierarhii notri — oaspeii frecveni ai micului ecran, autori permaneni ai publicaiilor aprute în mijloacele de informare în mas. Se spune pe bun dreptate referitor la actualul Întâistttor c, cu mult timp înainte de a ocupa catedra Patriarhal a Întregii Rusii i-a câtigat popularitatea atât printre pstoriii din ar, cât i printre cei de dincolo de hotarele Rusiei ca un renumit scriitor duhovnicesc. Pe lâng sutele de articole, discursuri, interviuri, presurate în paginile publicaiilor periodice, el a devenit autorul emisiunii televizate " Cuvântul Pstorului " difuzat periodic, cu care îi începeau ziua de sâmbt atât spectatorii ortodoci cât i cei neortodoci timp de mai muli ani la rând. În anul 2006 materialele acestor emisiuni au fost aezate la baza crii cu acelai nume, care i-a câtigat o popularitate de excepie i a fost reeditat în ara noastr de trei ori (iar acum sunt pregtite i traducerile ei în alte limbi). De aceea nu este întâmpltor faptul c primul lucru de care s-a ciocnit Editura în timpul pregtirii carii Preafericitului Patriarh Kiril pentru tipar, — este abundena materialului i problema deloc uoar a selectrii acestuia. S-a decis ca editarea lucrrilor Preafericirii Sale s înceap cu predicile, luându-se în considerare slava larg a Întâistttorului ca i predicator. Slujirea învtoreasc — este aproape cea mai important parte a activitii Patriarhale. Svârind servicii divine, Întâistttorul Bisericii se folosete de fiecare dat de posibilitatea de a-i oferi turmei de pe amvonul Întregii Rusii lecii de povuire, de mângiere, de ndejde, prezentându-se în predicile sale ca povuitor spiritual, ca pstor înelept, de a crui învturi sunt însetai milioane de credincioi. |
| Arhiva Discursul Preafericitului Patriarh Chiril la lansarea noilor volume ale „Enciclopediei Ortodoxe” 1 martie 2013 00:33 La 28 februarie 2013, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a prezentat volumele al 28-lea, al 29-lea i al 30-lea dup alfabet ale „Enciclopediei Ortodoxe”. Stimai membri ai Consiliilor, autori i redactori ai „Enciclopediei Ortodoxe”, dragi prini, frai i surori! La edina încheiat adineaori noi am aprobat raportul Centrului tiinifico-bisericesc „Enciclopedia Ortodox” cu privire la rezultatele lucrului efectuat în anii 2011 – 2012, de asemenea am aprobat planurile de lucru i devizul de cheltuieli pentru anul 2013. Se presupune c în acest an vor fi pregtite trei volume consecutive – al 31-lea, al 32-lea i al 33-lea, care vor conine articole de enciclopedie la litera „K” (C). Suplimentar, continu toate lucrrile tiinifice de cercetare i cele de arhiv ale Centrului tiinifico-bisericesc, precum i realizarea programelor sale de luminare. Succesul proiectului pentru ediia „Enciclopedia Ortodox” depinde în mare msur de lucrul coordonat al celor trei Consilii - Obtesc, de Supraveghere i de Tutel. Dup cum s-a spus astzi, structura fiecruia din ele s-a schimbat esenial în anul trecut. În componena Consiliului de Supraveghere au intrat: eful Administraiei Preedintelui FR Serghei Borisovici Ivanov, vicepreedintele Guvernului Federaiei Ruse Vladislav Iurievici Surkov; ministrul culturii Federaiei Ruse Vladimir Rostislavovici Medinski; ministrul învmântului i al tiinei Dmitrii Victorovici Livanov; ministrul comunicrii i al comunicaiilor în mas Nicolai Anatolievici Nikiforov. În componena Consiliului de Tutel, care activeaz sub preedinia primarului or. Moscova Serghei Semionovici Sobeanin, au intrat: guvernatorul or. Sanct-Petresburg Gheorghii Sergheevici Poltavcenko, guvernatorul interimar al regiunii Moscova Andrei Iurievici Vorobiov, guvernatorul regiunii Nijnii Novgorod Valerii Pavlinovici antsev, guvernatorul regiunii Samara Nicolai Ivanovici Merkukin, guvernatorul regiunii Murmansk Marina Vasilievna Kovtun. |
| Arhiva Discursul Preafericitului Patriarh Kiril la lansarea volumelor XXV, XXVI i XXVII ale " Enciclopediei ortodoxe " 11 noiembrie 2011 19:33 La 11 noiembrie 2011 în Catedrala " Hristos Mântuitorul " Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Kiril a condus lansarea volumelor XXV, XXVI i XXVII ale " Enciclopediei ortodoxe " . Inaugurând lansarea, Înaintestttorul Bisericii Ortodoxe Ruse s-a adresat ctre cei prezeni cu un discurs. Stimai membri ai Consiliilor Obtesc, Parohial i de Supraveghere, reprezentani ai mijloacelor de informare în mas! Mai întâi de toate a vrea s v felicit pe toi cu aniversarea a 15-a a Centrului Bisericesc – tiinific „Enciclopedia ortodox”, care a unit un numeros colectiv de savani, cercettori, redactori, autori ai numeroaselor articole, care au pregtit 27 de volume ale acestei ediii unice conform criteriul de alfabet. Nimic asemntor în istorie, cel puin, în cea a Bisericii Ortodoxe Ruse, nu a fost. i, în genere, în istoria Bisericilor Ortodoxe, cred, la fel nu a fost nimic analogic. Este cu adevrat un îndreptar privind Ortodoxia în care se gsesc o mulime de informaii minunate, care se refer nu doar la viaa bisericeasc, istorie i teologie. Aici sunt reflectate pe parcurs multe probleme i chestiuni, sunt prezentate informaii din domeniul istoriei, care se refer la diferite obiecte de ordin cultural, arhitectural, geografic i de alt natur, care au o mare importan nu doar pentru cultura Patriei noastre, ci i pentru cultura lumii. Un astfel de proiect grandios ar fi fost, desigur, imposibil de efectuat fr susinerea statului i a numeroilor sponsori. A vrea s mulumesc din inim pe Serghei Semionovici Sobeanin i pe Boris Veaceslavovici Grâzlov pentru munca enorm depus de ei în calitate de preedini ai Consiliilor Parohial i Obtesc. Aceast activitate a determinat în mare msur succesul acelei cauze pe care o înfptuim cu toi împreun. Deja sunt elaborate i tiprite 28 de volume ale enciclopediei fundamentale. Este important i faptul c, aa cum au remarcat muli cititori de înalt calificare, crete nivelul tiinific al ediiei. |
| Arhiva Unitate în faa pericolului. De ce s-a produs apropierea dintre Patriarhia Constantinopolului i Biserica Ortodox Rus în anii celui de-al Doilea Rzboi Mondial 3 martie 2021 13:01 Автор статьи — Михаил Шкаровский, доктор исторических наук, ведущий научный сотрудник и главный архивист Центрального государственного архива Санкт-Петербурга, преподаватель Санкт-Петербургского государственного института культуры, профессор Санкт-Петербургской духовной академии , член научного совета Института сравнительных церковно-государственных исследований в Берлине. 1 сентября 1939 года разразилась Вторая мировая война, в ходе которой Константинопольскому Патриарху Вениамину I (Кириаку), занимавшему престол с января 1936 года, не раз приходилось делать нелегкий выбор. Первоначально он продолжал политику своих предшественников по подчинению себе отделившихся епархий и автономных Православных Церквей, прежде всего от Русской Православной Церкви. Так, в 1936 году Латышская Православная Церковь без согласия Московской Патриархии перешла в юрисдикцию Константинопольского Патриарха; в 1938 году в Америке была учреждена Карпато-Русская епархия на основе 37 приходов, отошедших от униатства. Это приводило к значительному ухудшению отношений как с Московским Патриархатом, так и с Русской Православной Церковью Заграницей (РПЦЗ). В первые месяцы войны Патриарх Вениамин испытывал определенное влияние со стороны нацистской Германии. В ноябре 1939 года он послушно представил по запросу немецкого генерального консульства в Стамбуле список архиереев Польской Православной Церкви (из 10 человек), который был отправлен в Берлин. В начале 1940 года в печати разных стран появились сообщения, что немецкое правительство планирует создать на территории Третьего рейха автокефальную Православную Церковь, в состав которой должна была войти Польская Православная Церковь . В прессе также сообщалось, что в Стамбул направлен специальный делегат, который должен провести переговоры с Константинопольским Патриархом о даровании автокефалии этой новой Поместной Церкви, за что Вениамину I якобы обещали материальную помощь, необходимую для выплаты его долгов турецкому правительству. |
| Arhiva Predica Preafericitului Patriarh Kiril de ziua pomenirii cuviosului Serafim de Sarov la mnstirea „Sfânta Treime” a sfântului Serafim din Diveevo 1 august 2012 18:32 La 1 august 2012, de srbtoarea aflrii moatelor cuviosului Serafim de Sarov, fctorul de minuni, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Kiril a oficiat liturghia Dumnezeiasc la mnstirea „Sfânta Treime” din Diveevo a sfântului Serafim. Dup terminarea serviciului divin Întâistttorul Biserici Ruse s-a adresat ctre credincioi cu o predic. Înaltpreasfinia Voastr, stpâne mitropolit Gheorghii! Înaltpreasfiniile i Preasfiniile Voastre! Multstimat maic egumen! Dragi prini, frai i surori! V salut cordial pe toi cu ocazia marii srbtori nu doar pentru mnstirea de la Diveevo, nu doar pentru pmântul Novgorodului, dar pentru întreaga Rusie, pentru întreaga lume ortodox – pomenirea sfântului cuviosului i purttorului de Dumnezeu printelui nostru Serafim de Sarov. Noi ne adunm într-un numr atât de mare la moatele lui – moatele unui simplu stare, care întreaga lui via a dus-o în mnstiri, în pustie, care nu ieea în lume, care nu publica articole în ziare, care nu intra în nici un fel de dialoguri i dispute cu societatea din afar, care nimnui nimic nu a demonstrat. Îns astzi toat lumea este lâng el: i oamenii care cred profund, îmbisericii, i acei care doar se apropie de Biserica lui Dumnezeu, care doar încep s simt în inima lor credin, i pesoane de rang înalt care au putere i bani, i oameni simpli, inclusiv cei handicapai, srmani, invalizi, i oameni cu studii, i cei care sunt simpli de tot. Noi cu toii suntem aici, pentru c simim puterea, care este emanat de la aceste oseminte minunate, nesupuse putreziciunii ale cuviosului Serafim. Nu este putreziciune, discompunere i inexisten pe ele ca un efect al materiei fizice, deoarece sufletul cuviosului Serafim de Sarov a dobândit roada Sfântului Duh. Anume despre o astfel de road noi am auzit astzi minunatele cuvinte ale apostolului Pavel din epistola lui ctre Galateni (5:22-6:2): „Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelung-rbdarea, buntatea, facerea de bine, credina, blândeea, înfrânarea, curia; împotriva unora ca acestea nu este lege”. Ce semnific aceste cuvinte: „împotriva unora ca acestea nu este lege”? Apostolul Pavel se adresa cretinilor, muli dintre care mai triau sub influena legii Testamentului Vechi, care condiionau mântuirea lor de îndeplinirea normelor acestei legi. Dar apostolul spune c asupra celui care are roada Duhului, nu se rspândesc normele legii. |
|
|
