| Arhiva Întâistttorul Bisericii Ruse a sfinit catedrala „Buna Vestire” în Iokar-Ola 12 iunie 2016 15:23 La 12 iunie 2016, în Duminica a 7-a dup Pate, a Sfinilor Prini de la Soborul I Ecumenic, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat rânduiala sfinirii mari a pristolului principal al bisericii „Buna Vestire a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu” pe cheiul Voskresenskii din or. Iokar-Ola i Dumnezeiasca liturghie în biserica nou sfinit. Cu Sanctitatea Sa au coslujit: mitropolitul de Sanct-Petersburg i Ladoga Varsonofii, eful Direciei executive a Patriarhiei Moscovei; mitropolitul de Ceboksary i Ciuvaia Varnava; mitropolitul de Veatka i Sloboda Marc; mitropolitul de Kazan i Tatarstan Feofan; mitropolitul de Nijnii Novgorod i Arzamass Gheorghii; arhiepiscopul de Iokar-Ola i Mari Ioan; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; episcopul de Yaransk i Luza Paisii; ieromonahul Serafim (Pasanaev), secretarul Eparhiei de Iokar-Ola; protoiereul Alexandr Mihailov, blagocinul districtului Voljski al Eparhiei de Iokar-Ola, parohul bisericii în cinstea icoanei Maicii Domnului „Bucuria tuturor scârbiilor” din or. Voljsk; clerici ai Eparhiei de Iokar-Ola. La serviciul divin au fost prezeni: eful Republicii Mari El L.I. Markelov, conducerea Republicii Mari El; constructori i ctitori ai bisericii „Buna Vestire a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu”. Cântrile din timpul serviciului divin au fost interpretate de corul Eparhiei de Iokar-Ola sub conducerea A.N. Babina i corul de copii i tineret „Blagovest” sub conducerea T.A. Cernova. Biserica nu a putut încape pe toi locuitorii din Iokar-Ola venii la serviciul divin oficiat de Patriarh. Un numr considerabil de credincioi s-au rugat pe strad, urmrind pe un ecran mare, instalat în faa catedralei, serviciul divin. Emisia direct a serviciului divin a fost înfptuit de postul de televiziune „Soiuz”. Serviciul divin a fost oficiat în limbile slav bisericeasc i mari. Sanctitatea Sa Patriarhul a rostit o serie de vozglasuri liturgice în limba mari. |
| Dup ectenia struitoare Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse a ridicat rugciunea pentru pacea în Ucraina. Predica înainte de împrtanie a inut-o protoiereul Evghenii Surkov, directorul Gimnaziului „Sfântul Serghie de Radonej” din or. Iokar-Ola, parohul paraclisului „Sfânta mucenia Tatiana” pe lâng Universitatea de stat de tehnologie din Povoljsk. Dup încheierea Liturghiei arhiepiscopul de Iokar-Ola i Mari Ioan l-a salutat pe Sanctitatea Sa Stpânul i i-a adus în dar Sanctitii Sale un complet din dou panaghii i o cruce. eful Republicii Mari El L.I. Markelov i-a mulumit Sanctitii Sale Patriarhul pentru vizit i sfinirea bisericii. Întâistttorul Bisericii Ruse s-a adresat ctre credincioi cu o predic. Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril i-a exprimat recunotina arhiepiscopului de Iokar-Ola i Mari Ioan pentru munca depus. „Dumneavoastr v rugai pentru acest pmânt, pentru poporul lui, v dedai completamente slujirii Bisericii, ai stabilit relaii excelente cu autoritile statului, reprezentanii societii, dezvoltai diverse direcii importante ale vieii contemporane bisericeti”, a spus Întâistttorul i i-a înmânat arhiepiscopului Ioan o cruce i o panaghie, confecionate în pomenirea srbtoririi aniversrii a 1000 de ani de la adormirea sfântului întocmai cu apostolii cneaz Vladimir. Apoi a fost dat citirii decretul Patriarhului conform cruia, în legtur cu finalizarea lucrrilor de construcie, bisericii „Buna Vestire a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu” din or. Iokar-Ola i s-a conferit statutul de catedral. Catedrala „Înlarea Domnului” din or. Iokar-Ola, care anterior avea statut de catedral, devine parohie. Catedralei nou sfinite Întâistttorul Bisericii Ruse a transmis în dar icoana Mântuitorului nefcut de mân omeneasc. Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril pentru ajutorul acordat în construcia i restabilirea sfintelor relicve ortodoxe din regiunea Mari a înmânat distincii bisericeti: • efului Republicii Mari El L.I. Markelov – ordinul sfântului cuviosului cneaz Daniel al Moscovei de gradul I; |
| De aceea a vrea s aduc mulumiri stpânului arhiepiscop Ioan pentru munca depus, pentru organizarea tuturor acestor servicii. A vrea s-i mulumesc i efului Republicii Mari El Leonid Igorevici pentru ajutorul acordat la construirea acestor încperi excelente. În Eparhia de Iokar-Ola i Mari exist totul ce e necesar pentru faptul ca Biserica s-i înfptuiasc slujirea în aa fel, precum se cere în ziua de azi, ducând oamenilor cuvântul de mântuire, svârind servicii divine, chemând oamenii la rugciune i facerea de fapte bune. V salut pe voi pe toi. S v pzeasc Domnul!” În continuare Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a vizitat mini-centrul caritabil de reabilitare „Bunele semincioare” pentru copiii cu posibiliti limitate ale sntii, unde a discutat cu colaboratorii i prinii. În încheierea vizitei la Centrul ortodox spiritual i de luminare Sanctitatea Sa Stpânul a svârit rugciunea în paraclisul în cinstea sfintei cuvioase mucenie marea cneaghin Elisabeta. În anul 1995 Eparhiei de Iokar-Ola i-a fost transmis o cldire de lemn de un etaj cu mansard a fostei cree-grdinie. Pe teritoriul unei mici cldiri a fost amenajat o grdini de copii, o bibliotec, o coal duminical, coala surorilor de caritate, o secie eparhial pentru misionarism i redacia ziarului „Curierul mironosielor”. Tot aici se desfurau repetiiile corului de copii „Blagovest”, iar arhiepiscopul de Iokar-Ola i Mari Ioan ducea lecii de studiere a Sfintei Scripturi. În anul 2006 a fost adoptat decizia de a construi o nou cldire din crmid de trei etaje al Centrului ortodox cu un demisol i ograd interioar, având o suprafa de mai bine de 6000 m.p. Construcia a fost finalizat în anul 2010. În noua cldire s-au adpostit: seciile Eparhiei de Iokar-Ola, grdinia ortodox de copii, atelierul de iconografie, coala duminical a Centrului ortodox, a bisericii „Sfânta Treime”, coala duminical pentru maturi, biblioteca, coala sunetului de clopot, societatea pentru trezvie. În sala de festiviti se desfoar aciuni eparhiale, concerte, matineuri i festiviti. |
| Arhiva Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a vizitat Centrul ortodox spiritual i de luminare din Iokar-Ola 12 iunie 2016 19:40 La 12 iunie 2016 Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril, însoit de eful Republicii Mari El L.I. Markelov, arhiepiscopul de Iokar-Ola i Mari Ioan i membrii delegaiei oficiale, a vizitat Centrul ortodox spiritual i de luminare din Iokar-Ola - metocul arhieresc în cinstea sfintei cuvioasei mucenie marea cneaghin Elisabeta. Sanctitatea Sa a fost întâmpinat de parohul mitocului arhieresc, directorul Centrului, protoiereul Serghii Poglazov i de copiii din instituie. Întâistttorul Bisericii Ruse a luat cunotin de direciile principale ale slujirii sociale în Eparhia de Iokar-Ola, a vizitat grdinia ortodox de copii i atelierul de iconografie. Apoi în sala de festiviti Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril s-a întâlnit cu surorile de caritate din Asociaia surorilor de caritate în cinstea sfintei cuvioase mucenie marea cneaghin Elisabeta, cu pedagogii, colaboratorii i copiii Centrului. Adresându-se ctre cei prezeni, Sanctitatea Sa Stpânul a spus: „Bun ziua, dragii mei! Sunt foarte bucuros s v vd pe toi. Pe muli dintre voi, inclusiv pe surorile de caritate, eu azi am împrtit. Aici sunt acei care particip activ în viaa Bisericii, acei care nu doar merg la biseric, dar care îneleg c nu poi doar s te numeti cretin – trebuie s duci o via de cretin. Iar viaa de cretin cere de la noi iniiativ, cere ca noi s înfptuim poruncile cretine în via. i faptul c la noi azi se dezvolt corpusul surorilor de caritate, acele care ajut suferinzilor în spitale i ospicii, cine se ocup de ajutorul paliativ – aceasta este foarte important i nu doar pentru societatea noastr. Uneori se consider c aceasta este important pentru misiunea Bisericii. Într-adevr, aa i este, îns aceasta este important i pentru acei care înfptuiesc acest lucru. Prin aceste trude v mântuii. Precum monahii se mântuiesc prin singurtate, rugciune, post, lepdarea de lume, tot aa i voi, prin faptele voastre bune v mântuii, artând o pild important tineretului, copiilor care se afl alturi de voi. |
| Arhiva Predica Preafericitului Patriarh Chiril rostit dup Liturghia oficiat în catedrala „Buna Vestire a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu” în Iokar-Ola 13 iunie 2016 08:40 La 12 iunie 2016, în Duminica a 7-a dup Pati, a sfinilor prini de la Soborul I Ecumenic, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat Dumnezeiasca liturghie la catedrala „Buna Vestire a Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu” pe cheiul Voskresenski din or. Iokar-Ola. Dup încheierea serviciului divin Întâistttorul Bisericii Ruse s-a adresat ctre credincioi cu o predic. Înaltpreasfiniile i Preasfiniile Voastre! Înaltpreasfinite stpâne Ioan, arhiepiscopul de Iokar-Ola i Mari! Stimate Leonid Igorevici Markelov, conductorul Republicii Mari El! Dragi prini, frai i surori! M bucur c am posibilitatea s vizitez pmântul Mari El i a vrea în mod deosebit s subliniez c aceasta are loc de ziua Rusiei. De obicei în aceast zi Patriarhul se afl la Moscova i particip la solemnitile de importan statal, îns eu am considerat c este just s fiu împreun cu voi în aceast zi pe pmântul Mari El, a crui capital Iokar-Ola demonstreaz în ultimii ani atât Rusiei, cât i întregii lumi o imagine deosebit a oraului renscut Kitej, cândva distrus de pcat, imaginea frumuseii omeneti i Dumnezeieti renscute. Într-adevr, tvlucul prigoanelor din secolul al XX-lea a trecut într-un mod deosebit peste pmântul Mari El. La începutul anilor 60, de fapt, întreaga via bisericeasc a fost nimicit în mod violent. Acei care au îngropat viaa duhovniceasc a poporului sub un strat de beton, creat de gânduri ale rului i doctrine ale fantasticului, nici prin gând nu le-a putut trece c de sub acest strat gros vor rzbate firicele noi. Acei care au distrus biserici i care ascundeau sub piatr viaa bisericeasc a Mari El, nu tiau c i iarba obinuit, dac nu o împiedici, va rzbate prin asfalt i beton – aceasta e puterea vieii. Iar credina oamenilor este miezul vieii, acel miez în care omenescul se unete cu Dumnezeiescul. Puterea credinei este rezistent datorit nu doar puterii oamenilor – puterii voinei lor, a fidelitii lor, a curajului lor – dar i cu puterea lui Dumnezeu. Actualmente vedem c prin stratul de beton pe trupul viu al oamenilor ortodoci care au locuit aici, pe acest pmânt, au crescut multe crengue verzi i deja nu mai exist acest sloi, el s-a nimicit de fora vieii, precum se distruge betonul i asfaltul prin puterea arborilor ce le strbat. |
| Ýeri nygmatlary bilen bile ýuwudar ol ot, daglary binýadyny ýakyp kül eder. 23 Balaryna belalar indererin, oklarymy olara gary ataryn. 24 Gowrup barýan gytlyk, ýakýan hassalyk, gyrgyn ýok eder olary. Iberýän ýyrtyjy haýwanlarym olara agyz salar, ýerde süýrenýän ýylanlar zäherin pürker. 25 Ýigit ýa-da gyz bolsun, emýän körpe ýa çal goja, parhy ýok, daarda gylyç heläk eder, içerde olary gorky öldürer. 26 Ynsanlar arasyndan olary dagatmakdy, olar hakdaky ýatlamany öçürip talamakdy pikirim. 27 Emma dumany öjükmeginden çekindim, çünki duman ýaly düünmesin, ‘bulary eden Reb däl eken, bizi elimiz rüstem eken’ diýmesin. 28 Ysraýyl bir akylsyz halkdyr, olarda hiç hili düünje ýokdur. 29 Dana bolsadylar, mua düünerdiler, souny näme boljagyny öünden aardylar. 30 Ysraýyly Gaýasy satmadyk bolsa, Reb olary ele bermedik bolsa, nädip bir duman ola müüsini kowar, iki kii on müüsini gaçyrar? 31 Çünki bizi Gaýamyz ýaly däl ola gaýasy, dumanymyzy özi hem bilýär muny. 32 Dumany üzüm çybygy Sodom çybygyndan, Gomora baglaryndandyr. Üzümleri zäher-zakgun, salkymlary ajydyr. 33 eraplary ýylan zäheridir, kepjebay öldürýän awusydyr. 34 Meni ýanymda saklanmaýarmy bular, hazynalarymda möhürlenen dälmi näme? 35 Öç Menikidir, jezalandyrjak Mendirin, çünki aýaklaryny taýýan wagty geler. Dumanlary heläk boljak güni ýakyndyr, jeza güni gaty golaýdyr“. 36 eýdip, Öz halkyny Reb aklar, Ol gulda hem, erkinde hem ysgyn-mydar ýokdugyny görende, Öz bendelerine rehim-epagat eder. 37 Sora Ol diýer: „Hany, bulary hudaýlary nirede? Hany olary bil baglan gaýasy? 38 Gurbanlyklary ýagyny iýen, guýlan eraplaryny içen ol hudaýlaryyz nirede? Goý, turup, size kömek etsin olar, bolsunlar-da sizi penakäriiz! 39 Indi görü, ýeke-täk Hudaý Mendirin. Menden baga hudaý ýokdur! Öldürýän-de Mendirin, direldýän-de. Ýaralaýan-da Mendirin, sagaldýan-da, gutuljak ýokdur Meni elimden. 40 Elimi göge galdyryp, ant içýärin: Men ebedi diri! 41 Men lowurdaýan gylyjymy çarhlap, höküm etmek üçin elime alsam, dumanlarymdan ar alaryn, Meni ýigrenýänle jezasyny bererin. |
| Ol ähli adamzada höküm çykarar, erbetleri gylyçdan geçirer“. Muny Reb aýdýandyr. 32 Hökmürowan Reb eýle diýýär: „Ine, bela milletden-millete ýaýraýar, ýeri ary ujundan uly harasat gopar.“ 33 Ol gün Rebbi öldürenleri ýeri bir ujundan beýleki ujuna ýeter. Olar üçin ýas tutulmaz, ýygnalyp jaýlanylmaz. Olar zir-zibil ýaly çayp ýatarlar. 34 Möüri, eý, çopanlar! Dady-perýat edi! Eý, sürini batutanlary, küle togalany! Çünki geldi öldüriljek, dargadyljak günüiz, ýykylyp parçalanarsyyz gymmatly gap kimin. 35 Çopanlar gaçyp bilmezler, süri batutanlary gutulyp bilmezler. 36 Eit çopanlary perýat edýän sesini, süri batutanlaryny uwwuldysyny! Çünki Reb weýran edýär ola örüsini. 37 Rebbi gahar-gazabyndan ýaa parahat agyllar dargady. 38 Reb arslan deý süreninden çykdy. Onu lowlaýan gazabyndan ýaa, zalymlary gaharyndan ýaa, ola ýurdy harabalyga döndi». 26-njy bap Halk Ýermeýany öldürmek isleýär 1 Ýahuda patyasy Ýoyýany ogly Ýehoýakymy patyalygyny baynda Rebbi u sözi aýan boldy: 2 «Reb eýle diýýär: Rebbi öýüni howlusynda dur-da, sede etmek üçin Ýahuda äherlerinden ol ýere gelen her kese aýt. Saa aýtmagy buýran sözlerimi ýekejesini-de gaçyrman, baryny olara ýetir. 3 Belki, dilärler we ýaman ýollaryndan dönerler. onda Men hem olary pis ileri zerarly balaryndan betbagtlyk indermek niýetimden el çekerin. 4 Olara Reb eýle diýýär diý: „Eger siz Maa gulak goýmasayz, beren kanunyma görä ýöremeseiz, 5 size gaýta-gaýta ýollan gullarym pygamberleri sözlerini öki ýaly ýene-de dilemeseiz, 6 onda Men bu öýi ilo kimin ýok ederin. Bu äheri bolsa ýer ýüzüni ähli milletlerini arasynda nälete duçar ederin“». 7 Ruhanylar, pygamberler we ähli halk Rebbi öýünde Ýermeýany aýdan bu sözlerini eitdiler. 8 Ýermeýa Rebbi ähli halka aýt diýip, özüne buýran zatlaryny baryny aýdyp bolanynda, ruhanylar, pygamberler we ähli halk ony tutup: «Sen hökman ölersi! 9 Näme üçin sen: „Bu öý ilo kimin bolar we bu äher ilatsyz harabaçylyga öwrüler“ diýip, Rebbi adyndan pygamberlik etdi?» diýdiler. Rebbi öýünde ähli halk Ýermeýany dayny gabady. |
| «Tutu ýer ýüzüne ýaýrandyr ola owazy, dünýäni dört künjegine — ola sözleri». 19 Indi uny hem soraýyn: ýa ysraýyl halky düünmedimikä? Elbetde düündi, sebäbi Hudaý Musa arkaly olara: «Men hem millet bolmadyklar bilen seni gabandyraryn, akmak bir halk bilen olary gaharyny getirerin» diýipdi. 20 Iaýa hem: «Meni agtarmaýanlar Meni tapdylar, Meni soramaýanlara Özümi aýan etdim» diýip, Rebbi sözlerini batyrgaýlyk bilen mälim edýär. 21 Ysraýyl hakda bolsa Reb: «Men pitneçi we özdiýenli halka günuzyn ellerimi uzadyp otyryn» diýip aýdýar. 11-nji bap Hudaýa sadyk galanlar 1 Indi uny soraýyn: eýsem Hudaý Öz halkyny ret edäýdimikä? Elbetde, ýok! Men-de Ybraýymy neslinden, benýamin tiresinden bolan ysraýyllary biridirin. 2 Hudaý Özüni ezelden saýlap-seçen halkyny ret edenok. Ýa-da Mukaddes Ýazgylarda Ylýas pygamber barada ýazylanlar ýadyyzda dälmi? Ol Hudaýa ysraýyl halky barada arz edip, eýle diýýär: 3 «Ýa Reb, ysraýyllar Seni pygamberlerii öldürip, gurbanlyk sypalaryy ýykdylar, ýeke men galdym. Olar janyma kast etmek üçin, indi meni yzarlap ýörler». 4 onda Hudaý oa näme jogap berdi? Hudaý: «Men Ysraýylda Bagal butuna sede etmedik ýedi mü adamy Özüme aýryp goýdum» diýdi. 5 onu ýaly häzirki wagtda hem Hudaýa sadyk galanlar bar. Olar Hudaýy merhemetine görä saýlananlardyr. 6 Merhemete görä saýlanan bolsalar, onda ynsan ilerine görä saýlanan däldir. Ýogsa merhemet merhemet bolmazdy. 7 Indi näme? Ysraýyl halky dogrulyga ymtylsa-da, oa ýetip bilmedi. Oa die saýlanyp-seçilenler ýetdi, galanlary bolsa öz do ýüreklerini ygtyýaryna tabyryldy. 8 Mukaddes Ýazgylarda olar barada eýle ýazylgydyr: «Hudaý olary agyr uka batyrdy, olara görýän göz, eidýän gulak bermedi». 9 Dawut hem olar barada eýle diýýär: «Olara öz saçagy gapan we duzak bolsun, büdreme day we aljak jezasy bolsun. 10 Goý, gözleri garakyrasyn, görüp bilmesin, billeri ömürlik bükülip galsyn». Sapylan baldaklar 11 Onda eýle sorag ýüze çykýar: eýsem ýahudylar gaýdyp galmaz ýaly ýykylaýdylarmyka? Elbetde, ýok! Hawa, olar IsaMesihi ret etdiler, ýöne olary bu günäsi beýleki milletleri halas edilmegine sebäp boldy. Beýleki milletleri halas edilmegi bolsa ýahudylary gabanjalygyny oýarmalydy. 12 Hawa, ýahudylary bu günäsi bütin dünýäni ýalkanmagyna sebäp boldy. Olary bu günäsi baga milletler üçin bähbitli boldy. Eger olary günäsi eýle ýalkanyy getiren bolsa, onda tutu Ysraýyl Hudaýa dolananda, bu ýalkany gör bak nähili bolar! |
| Вооруженные боевики убили четырех насельников обители святого Або Великого В своем заявлении Церковь обвинила в нападении и убийстве «вооруженных боевиков» АДДИС-АБЕБА. 23 февраля 2024 года Региональное государственное бюро мира и безопасности Ороми подтвердило факт убийства четырех монахов Эфиопской (Абиссинской) православной собщает СПЖ со ссылкой на Addis Standard . В своем заявлении 22 февраля Церковь обвинила в нападении и убийстве «вооруженных боевиков», которые совершили преступление 20 февраля. Согласно заявлению епархии Восточной Шевы погибшими являются четыре монаха – Абатекельмариам Асрат, Абба Кидане Мариам Тилахун, Абба Гебремарьям Абебе и Хайлемариам Волдесенбет, которые были убиты после похищения. Также епархия сообщила, что еще один монах, Киданемариам Гебресенбат, выжил, но получил ранения в результате нападения. Бюро мира и безопасности региона Оромия обвинило подозреваемых в совершении преступлений как членов «OLF Shene» (Фронт освобождения Оромо) и заявило, что полиция уже принимает меры. По данным Церкви, древний монастырь является домом для многих реликвий и предметов культурного наследия и с течением времени он серьезно пострадал от неоднократных грабежей и поджогов. Эфиопская Церковь призвала федеральные и региональные органы безопасности принять быстрые меры для защиты монахов и монастыря, чтобы предотвратить дальнейшие нападения и ущерб объекту наследия. Хотя в заявлении Церковь воздержалась от указания предполагаемых преступников, в репортаже связанного с Церковью телевидения говорилось о причастности к нападению вооруженной группировки «OLA». Бюро мира и безопасности Оромии заявило, что «отслеживает преступников вместе с региональной полицией». Однако, несмотря на обвинения, бюро обратилось к местным жителям с просьбой сотрудничать с силами безопасности в задержании подозреваемых преступников, пообещав при этом держать общественность в курсе результатов «правоохранительных мер» против вооруженной группы. На момент публикации этой новости OLA не выпустило заявления по поводу убийства и последующих обвинений со стороны службы безопасности Оромии против него. Фото: Социальные сети Ссылки по теме Церковно-Научный Центр «Православная Энциклопедия» По Благословению Святейшего Патриарха Московского и Всея Руси Кирилла © Православная Энциклопедия, 2001–2024. Все права защищены © Сделано в Stack Group , 2008–2024 Поделитесь с друзьями |
| Baum W. The Syrian Christian Community in India. – Baum W. The Syrian Christian Community in India and Its Contacts to Europe and the Mediterranean Area before the Arrival of the Portuguese/ХВ. Т. 3 (9). 2001. С. 344–353. Baumstark A. – Baumstark A. Geschihte der Syrischen Literatur. Bonn, 1922. Braude B., Lewis B. – Braude B., Lewis B. Christians and Jews in the Ottoman Empire. The Functioning of a Plural Society. Introduction. N.Y.-L. 1982. Vol. 1. P. 1–34. Brett M. – Brett M. Population and Conversion to Islam in Egypt in Medieval Period/Egypt and Syria in the Fatimid, Ayyubid and Mamluk Eras//OLA. 140. Leuven. 2005. P. 1–32. Brett M. Al-Karaza al-Marqusiya. – Brett M. Al-Karaza al-Marqusiya. The Coptic Church in the Fatimid Empire/Egypt and Syria in the Fatimid, Ayyubid and Mamluk Eras//OLA. 140. Leuven. 2005. P. 33–60. Brooks E. – Brooks E.W. The Sources of Theophanes and the Syriac Chronicles/Byzan-tinische Zeitschrift. 1906. T. XV. S. 578–587. Browne L. – Browne L.E. The Eclipse of Christianity in Asia. N.Y. 1967. Burns R. – Burns R. Damascus. A History. L.-N.Y. 2005. Burns R. Monuments of Syria. – Burns R. Monuments of Syria. A Historical Guide. N.-Y 1999. Clogg R. – Clogg R. The Greek Millet in the Ottoman Empire/Christians and Jews in the Ottoman Empire. N.Y.-L. 1982. Vol. 1. P. 185–207. Cohen A. – Cohen A. On the Realities of the Millet System: Jerusalem in the Sixteenth Century/Christians and Jews in the Ottoman Empire. N.Y.-L. 1982. Vol. 2. P. 7–18. Cohen A., Lewis B. – Cohen A., Lewis B. Population and Revenue in the Towns of Pales-tine in the Sixteenth Century. Princeton. 1978. Eckenstein L. – Eckenstein L. A History of Sinai. L. 1921. Fargue Ph. – Fargue Ph. The Arab Christians of the Middle East: A Demographic Per-spective/Christian Communities of the Arab Middle East. The Challenge of the Future. Ox. 1998. P. 48–66. Feodorov I. The Edition and Translation of Christian Arabic Texts. – Feodorov I. The Edition and Translation of Christian Arabic Texts of the 17th – 18th Centuries Refer-ring to Romanians/Revue des etudes sud-est europeenes. T. XLIII. Bucarest. 2005. |
|
|
