| Dup terminarea serviciului divin Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril l-a salutat pe Sanctitatea Sa Patriarhul Neofit: „Sanctitatea Voastr, iubite întru Domnul Confrate! Hristos a Înviat! Cu aceast excamaie ce afirm viaa v salut la Moscova – oraul care v este cunoscut i iubit de mult timp, oraul unde vei fi înconjurat de o dragoste reciproc a moscoviilor. Nu doar în timpurile de demult, dar i dup alegerea Dumneavoastr în tronul Patriarhal, ai avut ocazia s fii la Moscova i Kiev – în dou capitale importante ale Sfintei Rusii – în fruntea delegaiei Bisericii Bulgare la solemnitile cu ocazia aniversrii a 1025 de ani de la Cretinarea strmoilor notri de ctre sfântul întocmai cu apostolii cneazul Vladimir. Participarea la aceast srbtorire semnificativ i vizita actual de pace a Sanctitii Voastre Multiubite la Biserica Ortodox Rus mrturisete despre faptul c relaiile de dragoste freasc, care ne unesc de mai bine de dou mii de ani, sunt puternice i indistructibile ca i mai înainte. Bisericile noastre din generaie în generaie transmit un dar fr de pre al unitii duhovniceti, al interesului sincer al unui fa de altul, al tendinei ctre comunicare i ajutor reciproc. Dragostea nu cade niciodat (1 Cor. 13:8) i manifestrile ei sunt clar vzute în relaiile dintre cele dou Biserici. Popoarele Sfintei Rusii prin convertirea lor la credina ortodox, la scrisul i cultura slav, sunt datoare în mare parte clerului, învtorilor i misionarilor din Biserica freasc a Bulgariei. La noi este venerat profund sfântul ierarh Ciprian, mitropolitul Kievului, al Moscovei i al întregii Rusii – marele fiu al poporului bulgar, care a împodobit prin sfinenia i trudele sale tronul Întâistttorilor Bisericii Ruse. Nu doar în biserica istoric la ipka, dar i în întreaga Bulgarie nu înceteaz rugciunea pentru arul-Eliberator rus, pentru ostaii rui, care i-au sacrificat viaa pentru eliberarea rii de la jugul otoman. Pelerinii din Biserica noastr doresc s mearg la relictele ortodoxe ale Bulgariei, iar credincioii din Bulgaria prefer s se roage în bisericile i mnstirile Rusiei. Precum Sanctitatea Voastr, tot aa i însoitorii Dumneavoastr stimai - Înaltpreasfiniii stpâni Dometian, Gavriil i Ioan - i-au fcut studiile la Academia teologic de la Moscova i pe urmele Dumneavoastr vin studenii din Bulgaria la colile teologice ale Bisericii Ruse. Este dificil chiar s enumeri toate aspectele colaborrii noastre i îi vine s exclami împreun cu cântreul de psalmi: Iat acum ce este bun i ce este frumos, decât numai a locui fraii împreun! (Ps. 132:1). |
| Аркадия и Е. созвали Собор «у Дуба» (по названию предместья р-на Халкидон), на к-ром свт. Иоанн Златоуст был заочно осужден и затем выслан из К-поля (403). Это вызвало народное неудовольствие, к-рое совпало с землетрясением в К-поле и одним происшествием в покоях Е. (речь может идти либо о выкидыше у Е., либо о внезапной смерти ее дочери Флакиллы). Эти события напугали императрицу, и она распорядилась вернуть свт. Иоанна Златоуста в К-поль. Но через неск. месяцев (кон. 403) к-польским префектом Симпликианом в городе на пл. Питтакион была установлена статуя Е. на порфирной колонне (чего не удостаивалась до нее ни одна императрица) и устроены по этому поводу всенародные празднества. В ответ свт. Иоанн произнес в храме проповедь, в к-рой намекал, что видит в происходящем проявления язычества, и сравнивал Е. с Иродиадой (этот факт также под сомнением). В результате отношения свт. Иоанна и Е. испортились окончательно, так что имп. чета даже проигнорировала Рождественскую службу 403 г., к-рую возглавлял святитель. Перед Пасхой (17 апр. 404) ему было предписано имп. Аркадием покинуть храм, однако епископ не послушался. Столкновение с войсками привело к кровопролитию в церкви, а затем храм выгорел. Антииоанновская коалиция вместе с Е. ходатайствовала перед имп. Аркадием о ссылке свт. Иоанна Златоуста, и 20 июня 404 г. тот был окончательно низложен и сослан в г. Кукус в пров. М. Армения, по пути в г. Питиунт (ныне Пицунда), к новому месту ссылки, он скончался (407). Е. умерла в преждевременных родах и была похоронена в к-польской ц. св. Апостолов. Ист.: Socr. Schol. Hist. eccl. VI 8-23; Sozom. Hist. eccl. VIII 7-20, 27; Philost. Hist. eccl. XI 6; Zosim. Hist. V 3, 18, 23; Marc. Diac. Vita Porph. 36, 38, 39; Chron. Pasch.//PG. 92. Col. 776-781; Phot. Bibl. Cod. 96; Pallad. Dial. de Vita Ioan. Chrysost. P. 51; Marcellinus Comites. Chronicon/Ed. T. Mommsen//MGH. AA. T. 11. P. 64, 68. Лит.: Seeck O. Aelia Eudoxia// Pauly, Wissowa. Bd. 6. Sp. 917-925; Hefele, Leclercq. Hist. des Conciles. |
| Deja la 6 i 7 august au fost sfinite dou altare ale bisericii provizorii: în cinstea Acopermântului Maicii Domnului i în cinstea sfântului dreptcredinciosului cneaz Alexandru Nevski. Puin mai târziu soii Karpov au câtigat în loteria oreneasc o sum mare pentru acele timpuri – 90 de mii de ruble. Familia Karpov, neavând urmai, s-a adresat dup sfat la printele Ioan de Krontadt, ce s fac cu capitalul. Printele Ioan le-a propus s ridice o mare biseric din piatr. Construcia blocului principal a început în luna mai 1904. Locuitorii din Gatcina participau activ la construcie. Oamenii jertfeau nu dar bani, dar i materiale de construcie: aduceau lemn, nisip, pietri. Lucrrile au durat zece ani. Totodat lucrrile de interior au demarat atunci când cele din exterior înc nu s-au terminat. În mod deosebit era venerat de ctre surorile mnstirii i locuitorii Gatcinei icoana „Acopermântul Maicii Domnului”, care a rmas intact într-un incendiu de proporii, fiind jertfit bisericii de C.C. Karpov. În sfârit, la 8 octombrie 1914 a avut loc sfinirea catedralei de ctre episcopul de Narva Ghenadie. Altarul principal al soborului este sfinit în cinstea Acopermântului Maicii Domnului, cel din dreapta – în cinstea sfântului dreptcredinciosului cneaz Alexandru Nevski, cel din stânga - în cinstea sfântului Nicolae Fctorul de minuni. Primul rzboi mondial i rsturnarea de guvern în anul 1917 au împiedicat lucrrile de finisare. Aa i nu a fost montat sistemul de înclzire, faada bisericii a rmas netencuit. În anii 1930 catedrala „Acopermântul Maicii Domnului” i mnstirea în cinstea Preasfintei Nsctoarei de Dumnezeu din Piatigorsk au fost închise. Catedrala a fost transformat în depozit. În anul 1987 a fost elaborat proiectul de reutilare a catedralei într-un complex de concerte, expoziii i cinematograf. În anul 1990 catedrala a fost transmis comuniti ortodoxe i în anul 1991 a avut loc primul serviciu divin la altarul în cinstea sfântului dreptcredinciosului cneaz Alexandru Nevski. Din acest moment viaa bisericeasc a catedralei nu s-a mai curmat, în pofida lucrrilor de reconstrucie la scar mare. În cripta catedralei a fost sfinit biserica în cinstea sfântului Ioan de Krontadt. |
| Patriarhia Constantinopolului a folosit ameninarea anulrii deciziilor sale anterioare ca dispozitiv în exercitarea presiunii asupra Bisericilor Ortodoxe Locale. De exemplu, Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu, în scrisoarea sa ctre fostul Întâistttor al Bisericii Ortodoxe al inuturilor Cehiei i Slovaciei Hristofor din 4 februarie 2012, a ameninat c va anula statutul de autocefalie al acestei Biserici. De remarcat c încercrile Patriarhului Constantinopolului Bartolomeu de a impune lumii ortodoxe aparinerea scaunului de la Constantinopol a acestui presupus drept, contravin principiilor canonice ale Bisericii i arunc relaiile dintre Biserici într-o stare de nelegiuire haotic. 8. Pretenia Patriarhiei Constantinopolului de a deine drepturi exclusive de jurisdicie bisericeasc în cadrul diasporei. Preteniile Patriarhiei de Constantinopol de a deine dreptul exclusiv de jurisdicie bisericeasc în toate rile diasporei ortodoxe s-au conturat în al doilea deceniu al secolului al XX-lea. Înainte de aceasta, Biserica din Constantinopol avea opinii diferite asupra acestei probleme. Recunotea, în special: 1. Jurisdicia Bisericii Ortodoxe Ruse asupra Americii; 2. Îngrijirea spiritual a turmei ortodoxe din Australia i Noua Zeeland de ctre Patriarhia Ierusalimului; 3. Administrarea canonic a diasporei ortodoxe ruse din vestul Europei de ctre Mitropolitul de Sankt Petersburg; 4. Dreptul Bisericii Greciei de a administra parohiile greceti din diaspor, aa cum fusese stabilit prin Tomosul Patriarhal i Sinodal din 18 martie 1908, semnat de Patriarhul Constantinopolului Ioachim al II-lea i de membrii Sfântului Sinod ai Bisericii din Constantinopol. Autorul noii teorii a subjugrii obligatorii a întregii diaspore ortodoxe scaunului de la Constantinopol a fost patriarhul Meletie al IV-lea (Metaxakis), care a ocupat scaunul Constantinopolului din 1921 pân în 1923. La baza teoriei a stat concepia transformrii Patriarhiei Constantinopolului într-o Biseric global, organizat pe principiul jurisdiciei extrateritoriale i fcând-o un fel de „Vatican ortodox”. Sinodul, în edina sa din 1 martie 1922, a anulat valabilitatea Tomosului din 1908 referitor la parohiile greceti din diaspora declarându-i prin aceast nou decizie drepturi de „supraveghere direct i putere administrativ asupra tuturor parohiilor ortodoxe situate dincolo de limitele Bisericii Ortodoxe Locale din Europa, America i alte ri, fr nici o excepie.” |
| Arhiva Predica Sanctitii Sale Patriarhul Chiril de srbtoarea Soborului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu dup Liturghia la catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Kremlin, or. Moscova 8 ianuarie 2016 16:32 La 8 ianuarie 2016, de srbtoarea Soborului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat Dumnezeiasca liturghie în catedrala Patriarhal „Adormirea Maicii Domnului” din Kremlin, or. Moscova. Dup încheierea serviciului divin Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse s-a adresat ctre credincioi cu o predic. Înaltpreasfiniile i Preasfiniile Voastre, dragi stpâni! Cinstii prini, maici egumene! Frai i surori! V salut cordial pe toi i v felicit cu prilejul celei de a doua zile a Naterii lui Hristos, atunci când dedicm rugciunile noastre familiei Mântuitorului nostru. Aceast zi se numete Soborul Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu. Alturi de Maica Domnului erau rudele cele mai apropiate, neamurile Ei dup trup care erau i rudele Pruncului Iisus. Acesta era i Logodnicul Iosif, i vrul Mântuitorului, Iacov, care a devenit mai târziu primul episcop al Ierusalimului – cu toii erau o familie. i când spunem c i Crciunul este o srbtoare de familie, nu este doar urmarea unei tradiii laice de a marca aceast zi în cercul familiei, dar i o venerare impregnat de o mare semnificaie a relaiilor familiale. Însui Domnul, Preacurata Maica Lui, triau în familie. Familia este un leagn în care sunt educai copiii, în care sunt formate relaiile interumane. Nu exist relaii mai complexe decât cele dintre so i soie, deoarece aceste relaii trec prin multe încercri. Doar nimeni mai mult decât ei nu vieuiete în permanen umr la umr, alturi. Când venim la serviciu, noi comunicm cu cineva un timp anumit, îns apoi revenim în familie. Îns în familie noi ne aflm întotdeauna i în familie noi suntem aijderea cum suntem cu adevratelea. Familia lichideaz toate inconvenienele, elimin toate superstiiile i nu este deloc simplui a-l percepe pe om aa cum este cu adevrat, deoarece în toate acestea se arat nu doar ceea ce e bun, dar i ceea ce e ru. |
| Arhiva Predica Preafericitului Patriarh Chiril de ziua adormirii cuviosului Serghie de Radonej, inut de la balconul încperilor Patriarhului în lavra „Sfânta Treime” a sfântului Serghie 8 octombrie 2013 13:30 La 8 octombrie 2013, de ziua adormirii cuviosului Serghie, egumen de Radonej, a întregii Rusii fctor de minuni, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat Dumnezeiasca liturghie la catedrala „Adormirea Maicii Domnului” a lavrei „Sfânta Treime” a sfântului Serghie i un Te Deum Cuviosului. Dup terminarea Te Deum-ului, de la balconul încperilor Patriarhului, Întâistttorul Biserici Ruse s-a adresat ctre participanii la solemniti cu o predic. V felicit cordial pe toi, dragii mei, cu ocazia srbtorii! S v fie de bine cu ziua pomenirii cuviosului i purttorului de Dumnezeu printelui nostru Serghie, egumenul de Radonej! În mnstirea lui, la moatele lui, noi astzi ne-am rugat, am svârit Dumnezeiasca liturghie, am cerut de la Domnul ajutor. Fiecare s-a rugat pentru ale sale, deoarece fiecare a avut pricina sa de a se adresa lui Dumnezeu, de a-l ruga pe cuviosul Serghie pentru ajutor. Dar concomitent ne-am rugat într-un gând, deoarece suntem unii de Duhul Sfânt într-un singur Trup – în Biserica lui Hristos i noi, fiind individualiti, personaliti, atât de neasemntori unii cu alii, în Duhul Sfânt suntem o unitate absolut. Aceast unitate noi o afirmm de fiecare dat, când ne rugm prin cuvintele Simbolului Credinei, când mrturisim pe Dumnezeu Tatl, Domnul nostru Iisus Hristos, Duhul Sfânt i Biserica Ecumenic, când Îl chemm pe Domnul fiind ca un singur Trup, ca o familie. Noi pomenim azi pe cuviosul Serghie de Radonej. Dac l-am pune pe cuviosul Serghie printre noi, în hain obinuit în care îmblm – nimeni nu i-ar fi acordat atenie. El nu a fost mre, el nu a fost slvit, el nu a fost bogat, el nu a deinut putere. El a fost unul dintre cei muli i, fiind o persoan neînsemnat în societate, el pleac de la oameni, el se izoleaz aici, pe acest loc, în pdurea deas. El devine singuratic, dar prin aceast plecare din lume, el se apropie de Dumnezeu în aa msur, încât Domnul îi d o mare putere duhovniceasc, o mare înelepciune, un mare har. Acest om smerit, s-ar prea c obinuit, devine nu doar centrul mnstirii – el devine centrul Rusiei, în jurul lui se unesc cnezatele, el mobilizeaz poporul nostru la aprarea Patriei. |
| Dup citirea pericopei evanghelice Preafericitul Printe Patriarh a rostit un cuvânt de învtur. Dup încheierea Sfintei Liturghii Întîistttorul a fost salutat în mod solemn de mitropolitul Vladimir al Chiinului i al Întregii Molodove, care a prezentat situaia actual a Bisericii Ortodoxe din republica Moldova. Potrivit spuselor mitropolitului Vladimir, în ultimii 20 de ani s-a reuit deschiderea a mai mult de 1100 de parohii (în total Moldova sunt 1300 de parohii), deschiderea a 42 de mnstiri i 8 schituri. În acest timp mitropolitul Vladimir a hirotonit personal 1174 de preoi. De asemenea în acest rstimp au fost deschise 8 coli duhovniceti, au fost editate 500 de cri de slujb. Aproape în fiecare sat exist cite o biseric, în fiecare biseric exist cîte un preot i un cântre, aproximativ în 800 de coli este predat obiectul “Bazele Ortodoxiei”. Potrivit spuselor mitropolitului Vladimir, astzi în ar 90-93% din populaie sunt cretini ortodoci; fiecrei jumti de milion din populaia întreag a rii locuitori îi revine cîte un episcop i iar la 1800-2000 de oameni cite un 1 preot. Cretinii ortodoci de peste hotare de asemenea se bucur de o asisten pastoral, aa cum de exemplu se întîmpl în Italia, ar în care exist 21 de preoi moldoveni. În dar Preafericirii Sale mitropolitul Vladimir i-a înmânat icoana Sfinilor care s-au proslvit în pmântul Moldovei. Dup aceasta a urmat cuvântul Preafericitului Patriarh Kiril care s-a adresat la rîndul su Întîistttorului Bisericii Ortodoxe din republica Moldova i tututot celor ce erau de fa cu un cuvânt de învtur. «Anii conducerii Voastre au fost cei mai grei ani din perioada vieii poporului Vostru, i ai avut destul înelepciune i credincioie fa de Dumnezeu i fa de Biseric, pentru a pstra unitatea turmei lui Hristos i pentru a aduce o contribuie vieii poporului i a statului», — a spus Preafericitul Patriarh Kiril înmînîndu-I mitropolitului Vladimir o panaghie. Fiecrui arhiereu al Mitropoliei Moldovei, Întîistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse i-a druit o Evanghelie în limba moldoveneasc. |
| Избрание К. вызвало недовольство рим. исповедников и некоторых христиан, отказавшихся признать его законным епископом. Мотивы, к-рыми они руководствовались, не вполне ясны. По-видимому, первоначально противники К. высказывали претензии к обстоятельствам избрания, т. к. Киприан Карфагенский, опровергая их заявления, утверждал, что избрание было совершено подобающим образом (ср.: Ibid. 44. 3. 2; 55. 8. 4). Впосл. К. обвиняли в том, что во время гонения он купил справку о жертвоприношении, состоял в общении с «отпавшими» епископами и принимал в Церковь всех отступников, к-рые его об этом просили, в т. ч. некоего еп. Трофима (по словам Киприана, Трофим был принят как мирянин - Ibid. 55. 10-11; ср.: Ibid. 54. 3). Противники К. избрали на Римскую кафедру пресв. Новациана, известного богослова и церковного писателя ( Euseb. Hist. eccl. VI 43. 8; ср.: Hieron. De vir. illustr. 70). Новациан, рукоположенный во пресвитера еп. Фабианом ( Euseb. Hist. eccl. VI 43. 17), скорее всего возглавлял духовенство после гибели епископа, т. к. именно он был автором посланий Киприану Карфагенскому и африкан. клирикам, составленных от имени рим. пресвитеров и диаконов. Во время вдовства Римской кафедры он занимал умеренную позицию по отношению к «отпавшим», но после избрания епископа обвинил его в потворстве отступникам и осквернении Церкви (см.: Burns. 2002. P. 52-56, 64-67, 73-76). В послании Фабию Антиохийскому К. обвинял Новациана во властолюбии и в стремлении любой ценой занять епископскую кафедру. По его словам, Новациан вызвал в Рим 3 италийских епископов, «людей необразованных и простодушных», и уговорил их возвести его в епископский сан ( Euseb. Hist. eccl. VI 43. 8-9). В более поздних источниках приведены сведения о рукоположении Новациана, достоверность которых вызывает сомнения. Так, согласно Каталогу Либерия, после кончины в тюрьме пресв. Моисея (нояб. 250) из Африки в Рим прибыл схизматик пресв. Новат , к-рый убедил Новациана и нек-рых исповедников отделиться от Церкви (MGH. AA. T. 9. P. 75; ср.: Hieron. De vir. illustr. 70). Свт. Евлогий Александрийский привел др. сведения о схизме Новациана (греч. авторы называли его Новатом или Наватом), основанные на неверном толковании источников. По словам свт. Евлогия, К. назначил Новациана архидиаконом Римской Церкви и т. о. сделал его своим вероятным преемником. Впоследствии епископ, осознав властолюбие Новациана и его стремление к «новшествам», рукоположил его во пресвитера, что, по рим. обычаю, якобы лишало того права быть избранным на кафедру. Разочарованный Новациан обвинил К. в том, что он принимал покаяние «отпавших» и допускал их к причастию, и ушел в раскол. Свт. Евлогий назвал также имена епископов, рукоположивших Новациана,- Марцелл и Александр из Аквилеи и Агамемнон Тиберийский (?) ( Phot. Bibl. 182//PG. 103. Col. 531-536; Ibid. 280//PG. 104. Col. 353-354). |
| Материал из Православной Энциклопедии под редакцией Патриарха Московского и всея Руси Кирилла Главный алтарь базилики свт. Евсторгия Медиоланского в Милане († 4.06.518), свт. (пам. зап. 6 июня), еп. г. Медиолан (ныне Милан, Италия). В средневек. перечнях Миланских епископов (XII-XIII вв.) Е. назван 24-м епископом. Сведения о Е. сохранились в чтении на 6 июня в поздних литургических книгах амвросианского обряда. Большее количество чтений положено в честь свт. Евсторгия I Медиоланского, к к-рому были ошибочно отнесены нек-рые биографические данные Е. В чтениях о Евсторгии I сообщается, что он жил в Риме при папах Симмахе (498-514) и Гормизде (514-523) и на Медиоланской кафедре был преемником свт. Лаврентия († 25 июля 511). Эти сведения, несомненно, относятся к Е., к-рый, возможно, был рим. клириком. Обстоятельства назначения святителя на кафедру неизвестны. Кандидатура Е. могла быть предложена на рассмотрение остгот. кор. Теодориха Великого благодаря посредничеству св. Эннодия , еп. Тицинского (Павийского), влиятельного иерарха при королевском дворе и друга папы Гормизда (позднее Е. был близок к свт. Эннодию). Е. занимал кафедру 7 лет (511-518). В 512 г. Теодорих издал рескрипт на имя Е.: король сообщал об оправдании епископа Августы Претории (ныне Аоста), клирики ложно обвинили его в измене королю, и просил Е. принять епископа с подобающей честью, применив к доносчикам церковно-дисциплинарные меры. Король не желал делать это лично, т. к. клеветники являлись правосл. клириками ( Cassiod. Varia. I 9//MGH. AA. T. 12. P. 18). В др. рескрипте, адресованном наместнику Сицилии, кор. Теодорих по просьбе Е. требовал принять меры для защиты владений Медиоланской кафедры на острове и не допускать случаев присвоения церковного имущества (Ibid. II 29//Ibid. P. 63). В 513 г. на месте старого кафедрального собора (basilica vetus) Е. отстроил баптистерий св. Стефана «у источников» (ad fontes). Описание баптистерия сохранилось у свт. Эннодия, к-рый сообщает также о строительстве акведука для подачи воды в купель. Е. намеревался использовать баптистерий для крещения женщин (крещение мужчин совершалось в баптистерии при кафедральном соборе Спасителя) ( Ennodius Ticinensis. Carm. II 149//Ibid. T. 7. P. 271). Также епископ просил св. Авита, архиеп. Вьеннского, позаботиться об облегчении участи италийских пленников в королевстве бургундов и послал им необходимые денежные средства. В ответном послании свт. Авит восхвалял щедрость Е. и его заботу о ближних, благодаря которым святитель пользовался всеобщим уважением ( Avitus Viennensis. Ep. 8//Ibid. T. 6. Pars 2. P. 44). |
| Arhiva Pe Piaa Roie a avut loc inaugurarea campionatului la hochei cu mingea pentru Cupa Patriarhului 2 martie 2013 14:50 La 2 martie 2013, Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse a participat la ceremonia inaugurrii campionatului la hochei cu mingea pentru Cupa Preafericitului Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii. Aciunea a avut loc pe patinoarul de pe Piaa Roie la Moscova. În campionatul, care se desfoar pe data de 2-3 martie, particip 8 echipe de copii din Habarovsk, Kemerovo, Novosibirsk, Pervouralsk, Ulianovsk, Balahna, Arhanghelsk, Koroliov, precum i veteranii hocheiului cu mingea. Pe câmpul de ghea, unde sunt aranjate echipele de copii, au ieit Preafericitul Patriarh Chiril i preedintele Federaiei de hochei cu mingea a Rusiei B.I. Skrynnik. A rsunat imnul Rusiei. Preafericitul Stpân s-a adresat ctre tinerii participani ai campionatului cu un discurs: „Eu întotdeauna cu un sentiment de bucurie vizitez acest loc, m întâlnesc cu sportivii tineri, care se pregtesc s apere culorile Patriei noastre la cel mai înalt nivel internaional, la cele mai de prestigiu campionate, prezentând un minunat sport – hocheiul cu mingea. Noi îl numim hocheiul rusesc, dup hotare el se numete altfel, el este un sport de mas în ara noastr, care este practicat nu doar în capital, nu doar în orae mari, dar i în provincie. Este sportul nostru naional, care formeaz puterea fizic, puterea de voin, sentimentul patriotic – toate acestea sunt necesare pentru tineretul nostru. V mulumesc c ai ales anume acest sport. Sper foarte mult c vei obine rezultate bune. Sunt convins c odat cu perfecionarea tehnicii, cu dezvoltarea posibilitilor fizice, totodat vei deveni mai puternici cu duhul. S inei minte, nici o biruin nu poate fi obinut, inclusiv biruina în sport, fr tria de duh. Iar puterea duhului o formeaz, inclusiv, i credina ortodox. De aceea pe toi v chem s trii cu Dumnezeu în inim, v chem s v rugai, în special înainte de începerea campionatelor, aa cum o fac sportivii performani ai lumii - i hocheitii, i fotbalitii. Deseori m întâlnesc cu campionii notri olimpici, cu campionii mondiali, cunosc sentimentele lor, religiozitatea lor profund. S dea Dumnezeu ca voi toi s avei credin în inimi, dragoste pentru Patria voastr i hotrârea de a urca din putere în putere ctre cele mai înalte culmi ale campionatului. V felicit pe toi cu ocazia acestei srbtori! |
|
|
