| Arhiva Пн Predica Preafericitului Patriarh Chiril la vecernia cu cinul iertrii din catedrala „Hristos Mântuitorul” 17 martie 2013 20:02 În seara zilei de 17 martie 2013, în Duminica Iertrii, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat vecernia cu cinul iertrii la catedrala „Hristos Mântuitorul”. Dup otpustul vecerniei Întâistttorul Bisericii Ruse s–a adresat ctre credincioi cu o predic. În numele Tatlui, i al Fiului, i al Sfântului Duh. Noi am ajuns la trâmul mântuitor al Postului cel Mare – un timp deosebit, pe care muli din noi îl ateapt, fiind contieni c în du-te-vino al vieii cotidiene este foarte dificil s-i concentrezi atenia asupra la ceea ce este cel mai important – asupra lumii noastre interioare, asupra gândurilor, a micrii sentimentelor, a propriilor fapte. Postul cel Mare, cu adevrat, propune condiii deosebite, când fiecare poate face ceva pentru schimbarea sa interioar, pentru transformarea propriei viei. Se cunoate c foarte muli oameni îi dau cuvântul ca pe parcursul Postului cel Mare s se lepede de obinuinele proaste – fumatul, atracia la alcool, i muli reuesc s o fac, deoarece timpul Postului cel Mare, legat de rugciune, de abstinen de la mâncarea de frupt, de meditaii despre lumea interioar, într-adevr creeaz condiii deosebite harice pentru adoptarea celor mai importante decizii, inclusiv referitor la eliberarea de la povara i puterea pcatului i a altor înclinaii duntoare. Evanghelia ne înva c exist o condiie obligatorie, fr de care omul nu poate obine de la Dumnezeu iertare de pcate. Aceast condiie o tie fiecare, ea este inclus în rugciunea Domnului: „i ne iart nou greelile noastre, precum i noi iertm greiilor notri”. Este vorba nu doar de datorii în sensul direct i figurat al cuvântului – este vorba de pcate, de obijduiri, care deseori ne rnesc profund, ne lipsesc de pacea interioar i provoac o agresiune de rspuns, ascuns sau deschis. De fapt, deseori anume aa se dezvolt conflictele – uneori noi suntem cauza lor, iar alteori rspundem la ru cu ru. |
| Arhiva Predica Preafericitului Patriarh Kiril de ziua pomenirii sfântului ierarh Iona, mitropolitul Moscovei 28 iunie 2012 17:14 La 28 iunie 2012, de ziua pomenirii sfântului ierarh Iona, mitropolitul Moscovei i al întregii Rusii, fctor de minuni, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Kiril a oficiat Dumnezeiasca liturghie în catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Kremlin (or. Moscova). Dup terminarea serviciului divin Întâistttorul Bisericii Ruse s-a adresat ctre credincioi cu o predic. Pe voi pe toi, Înaltpreasfiniile i Preasfiniile Voastre, dragi stpâni, stimai reprezentani ai regiunii Primorsk în frunte cu guvernatorul, dragi prini, frai i surori, a vrea s v salut cordial i s v felicit cu ocazia unei mari srbtori pentru toat Biserica Rus, pentru toat Rusia – astzi noi svârim pomenirea sfântului ierarh Iona, mitropolitul Moscovei i al întregii Rusii. În deprtatul secol al XV-lea a trit sfântul ierarh Iona, în vremuri foarte grele. Era terminarea jugului tataro-mongol, când Rusia a cptat o astfel de putere, încât nici un fel de ocupaie exterioar nu a putut s mai continue. Dar, pe de alt parte, i mulimea de probleme existau în viaa Patriei noastre, inclusiv în viaa Bisericii i, probabil, problema cea mai mare consta în faptul c Biserica unui stat mre i care a devenit la acea vreme independent, fcea parte din Biserica de la Constantinopol. Aa au decurs evenimentele istorice, cci din Constantinopol noi am luat credina ortodox i pe parcurs de aproape 500 de ani am fost parte din Biserica de la Constantinopol, una din mitropoliile ei. Dar anume în acea vreme s-au adunat norii de asupra Constantinopolului. A aprut groaznicul pericol al ocupaiei i înrobirii capitalei imperiului Bizantin, i atunci împraii bizantini s-au adresat cu rugmintea de ajutor ctre Occident, iar ca acest ajutor s vin, au adoptat decizia de a intra în unie cu Roma, s se supun episcopului de la Roma. i mitropolitul Kievului Isidor, numit i hirotonit pentru aceast slujire de ctre Patriarhul Constantinopolului, a fost în componena acelei delegaii, care a plecat în Italia la soborul Ferraro-Florentian pentru semnarea uniei. |
| Arhiva A avut loc întâlnirea Sanctitii Sale Patriarhul Chiril cu preedintele Direciei centrale spirituale a musulmanilor din Rusia Talgat Tadjuddin 5 iunie 2016 17:45 La 5 iunie 2016, în Ufa, a avut loc întâlnirea Sanctitii Sale Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril cu preedintele Direciei centrale spirituale a musulmanilor din Rusia, muftiul suprem sheih-ul-islam al Rusiei Talgat Tadjudin. La întâlnire au participat: preedintele DRSM din Republica Bakortostan muftiul Muhammad Tadjuddinov, preedintele DRSM din regiunile Celeabinsk i Kurgan muftii Rinat Raev, rectorul Universitii islamice a DCSM din Rusia A.R. Suleimanov. Din partea Bisericii Ortodoxe Ruse au fost prezeni: mitropolitul de Sanct-Petersburg i Ladoga Varsonofii, eful Direciei executive a Patriarhiei Moscovei; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; preotul Dimitrii Safonov, secretarul DREB al PM pentru relaii interreligioase. Salutându-l pe Muftii suprem al Rusiei, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a menionat: „Adineaori am avut o întâlnire cu conductorul Bakortostanului i i-am spus în public ceea c v spun i Dumneavoastr: nu în zadar Ecaterina II a creat aici un centru al islamului rus, deoarece aici a fost cea mai favorabil atmosfer interconfesional, interetnic”. „Pe parcursul a tuturor veacurilor acest lucru se confirm”, a mrturisit Sanctitatea Sa. „Nu exist conflicte. Avem relaii dintre cele mai bune. Aa a fost i în perioada sovietic, i în vremurile dificile din perestroika, i actualmente avem aceeai poziie în multe probleme, dar ceea ce e mai important, aprm unitatea Patriei noastre, pacea interconfesional i interetnic. Consider c aciunile noastre comune sunt un semnal corect i bun pentru întreg poporul”. „În Rusia poporul este multietnic. Rusia nu poate s nu fie multietnic i totodat mrea. Sau este mrea i multietnic, sau este mononaional i nu este mrea. De aceea pentru ca ea s fie mrea, noi trebuie s trudim toi împreun, iar mreia rii const nu doar în economia ei, dar i în puterea duhului ei. Anume viaa duhovniceasc este obiectul grijii noastre comune”, a menionat Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril, chemând „s fortificm relaiile bune dintre comunitatea ortodox i islamic atât în Bakortostan, cât i în întreaga Rusie”. |
| Mitropolitul Ilarion: Patriarhul Constantinopolului pretinde privilegii speciale asemntoare cu cele papale În perioada 16-17 septembrie 2021, în Catedrala Hristos Mântuitorul, a avut loc o conferin dedicat întâietii i sobornicitii în Ortodoxie. Participanii la forum, în special, au vorbit despre consecinele aciunilor Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului, care calc în picioare structura soborniceasc a Bisericii i distrug sistemul su canonic. Rspunzând la întrebarea gazdei emisiunii TV „Biserica i lumea”, E. Graceva, dac tirile cu privire la tulburrile existente în lumea ortodox nu vor respinge pe cineva de Biseric, preedintele Departamentului pentru Relaii Bisericeti Externe al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Ilarion de Volokolamsk, a subliniat: „Mi se pare c o persoan cu adevrat ortodox nu se va înstrina niciodat de Biseric. De la ea se poate întoarce acea persoan a crei religiozitate este superficial, cineva care nu tie s vad realitatea prezenei lui Dumnezeu în Biseric în spatele realitii umane, care nu simte c Biserica este spaiul în care Dumnezeu triete i lucreaz”. Arhipstorul a amintit c Biserica este format din oameni care vin în aceasta cu pcatele, patimile i problemele lor, i nici clericii nu sunt liberi de pcatele, slbiciunile i patimile omeneti. „Uneori, slbiciunile i patimile omeneti afecteaz ceea ce numim politica sau geopolitica bisericeasc, atunci când anumite Biserici locale încep s se certe între ele sau când o anumit persoan începe s-i aroge drepturi pe care, în realitate, nu le are”, a constatat preedintele DRBE. „În ultimii ani, ne confruntm cu preteniile Patriarhului Constantinopolului pentru privilegii i puteri speciale în Biserica Ortodox, care sunt asemntoare cu drepturile papale din Biserica Romano-Catolic, – a continuat ierarhul. Dar dac în tradiia catolic occidental exist un sistem papal de guvernare bisericeasc, când peste întreaga Biseric este o singur persoan perceput ca vicar al lui Hristos, în tradiia noastr ortodox aa ceva nu a existat niciodat. Biserica Ortodox este o familie de Biserici locale, iar Întâistttorii acestor Biserici sunt egali între ei, chiar dac exist o anumit ordine între ei pe care o respect atunci când svâresc împreun Sfânta Liturghie”. |
| 1 Adamlar bize, goý, Mesihi hyzmatçylary, Hudaýy syrlaryny aýan edýän hyzmatçylar hökmünde garasynlar. 2 eýle hyzmatçylardan bolsa sadyklyk talap edilýändir. 3 Sizi ýa-da islendik ynsan kazyýetini maa nähili höküm çykarýandygy meni az gyzyklandyrýar. Öz üstümden hatda özüm-de höküm çykaramok. 4 Ynsabym päk bolsa bolubersin, ýöne bu barybir meni aklamaýar. Maa Reb kazylyk edýändir. 5 oa görä-de, bellenilen wagt ýetýänçä, hiç kimi üstünden höküm çykarma. Reb gelýänçä garay. Ol garakylykdaky gizlin zatlary ýagtylyga çykarar, adamlary ýürek niýetlerini aýan eder. onda her kes Hudaýdan öz edenine laýyk öwgüsini alar. 6 Eý, doganlar! Men aýdanlarymy baryny sizi peýdayza bolsun diýip, özüm we Apollo barada aýtdym. onda siz göreldämiz arkaly «Ýazylany çäginden çykma» diýlenine düünip, kimdir birini beýlekiden ýokary tutmarsyyz. 7 Eýsem siz beýlekilerden üýtgeikmi? Siz özüizdäkileri baryny Hudaýdan almadyyzmy näme? Eger Ondan alan bolsayz, näme üçin özüiz gazanan ýaly öwünýärsiiz?! 8 Siz eýýäm doýup, aa düüpsiiz! Siz eýýäm baýapsyyz! Bizsiz höküm sürdüiz. Wah, kägä dogrudan-da höküm sürsediiz! onda biz-de sizi bilen bile höküm sürerdik. 9 Hudaý bizi, ýagny resullary, dabaraly ýöride i soky hatarda goýaýdy öýdýän. Biz märekäni göz alnynda öldüriljekler kimin bolduk. Hawa, biz tutu älem-jahana: peridelere-de, ynsanlara-da tomaa bolduk. 10 Biz Mesihe bolan imanymyzy hatyrasyna akmakdyrys, siz bolsa Mesihi saýasynda paýhaslysyyz! Biz ejiz, siz bolsa güýçlüsiiz! Siz at-abraýly, biz bolsa biabraýdyrys! 11 Biz heniz hem aç-suwsuz, eiklerimiz sal-saldyr. Biz ýenjilýäris, öýsüz-öwzarsyz sergezdandyrys. 12 Biz gara der döküp, zähmet çekýäris. Bize garganlarynda, olara ýagylyk dileýäris. Bizi yzarlanlarynda, mua çydaýarys. 13 Bize myjabat ýökänlerinde, mylaýymlyk bilen jogap berýäris. Biz u pursada çenli ýer ýüzüni çöp-çöri, dünýäni zir-zibili kimin bolandyrys. 14 Men bulary sizi utandyrmak üçin däl-de, size nesihat bolsun diýip ýazýaryn, sebäbi siz meni eziz balalarym ahyryn! 15 Mesihi ýolunda sizi mülerçe terbiýeçiiz bolsa-da, atalaryyz azdyr. Men Ho Habar arkaly sizi Isa Mesihdäki atayz boldum. 16 oa görä-de, ýalbarýaryn: meni ýaly bolu. 17 Ine, Timoteosy u maksat bilen ýanyyza iberdim. Ol meni söýgüli oglum we Rebbi sadyk guludyr. Ol meni Isa Mesihi ýörelgesine eýerýändigimi size ýatladar. Men ähli ýerde we her ýygnakda bu ýörelgä eýermegi öwredýändirin. 18 Sizi käbirleriiz men ýanyyza barmaryn öýdüp, tekepbirlige ýüz urdular. 19 Hudaý ýol berse, men tizara size barjakdyryn. onda olary gepini däl-de, güýjüni göräýerin. 20 Çünki Hudaýy alygy sözde däl-de, güýçdedir. 21 Men size näme bilen baraýyn? Gamçy bilenmi ýa-da söýgi we ýumaklyk bilenmi? Siz bulary haýsyny saýlaýarsyyz? |
| 11 Ony harabaçylyga dönderdiler, haraba içinde huzurymda aglaýar. Tutu ýurt weýran boldy, emma hiç kimi piine-de däl. 12 Çöldäki ähli depelere talaçylar geldiler. Çünki ýurdu bir çetinden beýlekisine çenli Rebbi gylyjy heläk eder, hiç kim aman galmaz. 13 Olar bugdaý ekip, tiken ordular, gara zähmet çekip, haýyr görmediler. Rebbi gahar-gazabyndan ýaa alan hasyllaryna utansynlar. 14 «Ysraýyl halkym üçin beren mülküme el uran ähli erbet goularymy ýurtlaryndan sogrup talaryn. Ýahuda halkyny-da olary arasyndan sogrup talaryn. Muny Reb aýdýandyr. 15 Hemmesini sogrup talanymdan so, olara ýene ýüregim awar. Olary her birini öz mülküne, öz topragyna gaýtaryp getirerin. 16 Halkyma Bagaly adyndan ant içmegi öwredileri ýaly, özleri-de halkymy ýollaryny yhlas bilen öwrenip: „Rebden ant içýärin“ diýip, Meni adymdan ant içmegi öwrenseler, onda olar-da halkymy arasynda ornaarlar. 17 Emma gulak asmadyk her bir milleti köki bilen bütinleý goparyp talaryn we ýok ederin». 13-nji bap Zygyr matadan tikilen guak 1 Reb maa: «Git-de, özüe nepis zygyr matadan tikilen guak satyn alyp, ony bilie gua, ýöne ony suwa batyrma» diýdi. 2 eýlelikde, men Rebbi sözi boýunça bir guak satyn alyp, ony bilime guadym. 3 Maa ýene Rebbi u sözi aýan boldy: 4 «Bilidäki satyn alan guagyy al-da, Ýewfrat obasyna git. Ony ol ýerde bir gaýany jaýrygynda gizle». 5 Rebbi buýrugy boýunça men gidip, guagy Ýewfrat obasynda gizledim. 6 Köp gün geçenden so, Reb maa: «Tur, Ýewfrat obasyna git-de, gizlemegi buýran guagymy al» diýdi. 7 Onso men Ýewfrat obasyna gitdim, gizlän ýerimden gazyp, guagy aldym. Emma guak çüýräp zaýalanan eken. Ol hiç zada ýarajak däldi. 8 Maa Rebbi u sözi aýan boldy: 9 «Reb eýle diýýär: „Men Ýahudany tekepbirligini we Iýerusalimi aa gedemligini hut onu ýaly edip çüýrederin. 10 Bu pis halk kesirlik bilen öz isleglerine kowalayp, sözüme gulak asmak islemeýär. Olar baga hudaýlary yzyna düüp, olara gulluk we sede edýärler. onu üçin olar hem hiç derde ýaramaýan u guak ýaly bolarlar. 11 Guak ynsany biline nähili ýapyýan bolsa, Men hem tutu ysraýyl we ýahuda halklaryny Özüme eýle ýapydyraryn. Olary Maa at-abraý, öwgi we öhrat getirjek Öz halkym bolmagyny isledim, emma olar gulak asmadylar. Muny Reb aýdýandyr“. |
| Sfântul ierarh Grigore cel Mare menioneaz totodat c pstorul deseori este supus unor boli duhovniceti grele – mândria i iubirea de slav deart, „când în urma propovduirii, care este rspândit în mod cuvenit, se mândrete duhul propovduitorului de pe urma bucuriei tinuite pentru faptul c el este deosebit i merituos” (Pravila pstoreasc. Cap. 45). Astfel Grigore cel Mare a explicat aceast îmbolnvire a duhului. Îndrumându-i pe alii în credin, ine minte: puterea adevrat a cuvântului omenesc, care ptrunde în inima altor oameni ca o sabie cu dou tiuri, se druiete doar de Duhul Sfânt. Putem rosti cuvinte detepte, texte impecabile prin logica lor, dar toate aceste nu vor fi recepionate de raiunea i inima asculttorilor, dac harul lui Dumnezeu în acel moment nu va fi cu cel ce propovduiete. S ii minte c propovduirea Evangelic adevrat const nu „în cuvinte de înduplecare ale înelepciunii omeneti, ci în adeverirea Duhului i a puterii” (1 Cor.2:4). Despre ce Duh i putere vorbete apostolul Pavel? Noi tim c deseori faptele vorbesc mai mult decât cele mai iscusite cuvinte. S-ar putea s nu deii darul de a-i înirui frumos gândurile, dar totodat s exercii o influen enorm asupra minilor i inimilor celor din jur. Se întâmpl atunci când propovduitorul în mod vdit d dovad prin faptele sale de buntate, trie a credinei, smerenie i dragoste. Cuviosul Serafim de Sarov, de ziua pomenirii cruia te-ai învrednicit prin Pronia lui Dumnezeu s urci la treapta de episcop, a formulat acest principiu duhovnicesc printr-o singur fraz concludent: „Dobândete duhul pcii i în jurul tu se vor mântui cu miile”. Duhul pcii se dobândete nu altminteri decât prin îndeplinirea poruncilor lui Hristos, prin rbdarea curajoas în suportarea scârbirilor, prin dragoste i privegherea duhovniceasc permanent. Îl rog pe Domnul Cel milostiv ca s te învredniceasc s-I slujeti Lui destoinic pe trâmul arhieresc i s duci o via curat, dreapt, plin de dragoste pentru Dumnezeu i aproapele, deoarece aa se gsete Împria Cerurilor care este în mijlocul nostru (lc.17:21): „Cci împria lui Dumnezeu st nu în cuvinte, ci în putere”(1 Cor.4:20). |
| «Евангелие, Писания, весь Новый Завет, вся догматика, вся этика без чудодейственной личности Христа представляют собой вдохновенную философию, или романтическую поэзию, или утопические мечтания, или злонамеренный обман. И только личность Христа придаёт животворящую силу всему новозаветному учению. Всё, что нужно человеку в этом мире и во всех возможных мирах, находится в личности Богочеловека Христа. В ней решение всех личных и всех социальных проблем не только нашего времени, но и всех времён до скончания истории. Наши люди подверглись самой тяжёлой болезни 20-го века - веры в самого себя, которой смертельно больна вся европейская цивилизация», - говорит преподобный Иустин. Как точно сказано: «...наши люди подверглись самой тяжёлой болезни... - веры в самого себя». 12-ти шаговая программа как раз тяжело больна именно этой болезнью - верой в саму себя, ибо она - человекоцентрична. Как говорят сами приверженцы Программы «12 шагов» - «Слабые ее стороны - это навешивание ярлыков и религиозность» ( www.aa.org ). Возникает вопрос: зачем же тогда 12-тишаговикам сотрудничество с Церковью, тем более, что по их собственному утверждению «их программа не связана ни с каким вероисповеданием»? На этот вопрос они сами дают откровенный ответ: «священнослужители часто являются первыми, кому зависимые решаются признаться в своей болезни. Хорошо, чтобы священник сразу направлял человека в Содружество Анонимных Алкоголиков» ( http://www.miloserdie.ru ). ШАГ СЕДЬМОЙ: «Смиренно просили Его исправить наши изъяны». А что такое смирение? Может быть, не стоит дальше анализировать «шаги», и так уже ясно, что ничего путного мы не узнаем. Давайте закончим на этом анализ «шагов» в никуда. " Вот такая правда жизни, товарищ трезвенник. Не всё золото, что блестит... НК 02.04.2009 17:29 Цитата: Поверьте мне, если бы здесь дискуссии вели бы те священники, статьи которых были здесь опубликованы, а не НК - все было бы совсем по-иному. Было бы всё точно так же, ведь в своих сообщениях я пишу не " отсебятину " , а чаще всего цитирую их мнение. |
| aa) Или он есть ρχων το θνους. Известно, что необузданное красноглаголание поздних греческих писателей псевдопатриотов понятие «provincia», созданное римлянами, передает (вместо условного, но технически точного παρχα) произвольным θνος 105 . И Иоанн, как «глава το θνους " 106 , мог быть обыкновенным γεμν, т. е. praeses provinciae, папр. Arcadiae. Этому представлению дела неблагоприятны две подробности: ааа) Как γεμν, Иоанн был ρχ πολιτικ и не имел права командовать войсками. Уклониться от этого возражения можно только в том случае, если допустить, что война с арабами произвела уже такую убыль в штаб-офицерах (tribuni) действующей армии, что эти потери приходилось уже замещать чрезвычайным путем: поручать команду всем лично к тому способным государственным чиновникам. ббб) Иоанн «рыыса ахзаб», по-видимому (443,12. 204,8), стоял выше Иоанна, о котором будет речь под б). bb) Или же он был ρχων τν θνν, и в таком случае следует считать его командиром войск, навербованных из так называемых «варваров». Иоанн был не только лика ахзаб, но и лика хара, т. е., его полк мог достойно помериться с milites тогдашних «ромеев» (уже эта одна подробность достаточно неблагоприятна переводу Зотанбера «des milices»). Думаю, что Иоанн и был condottiere навербованных наемных, но хорошо обученных «варваров» и занимал видный пост κμης φοιδερτων, comes foederatorum. Компетентный в подобных вопросах «Прокопий всегда на первом месте перечисляет» φοιδερτους, и затем уже καταλγους, т. е. регулярные buзahmuйckue numeri 107 . «В эту эпоху, замечает Моммсен: каждый отряд ценился тем выше, чем менее он был римским по национальности и по строю (Formation)» 108 , и потому неудивительно, если Иоанн «рыыса ахзаб» ставится на первом месте, а Иоанн военачальник службы византийского императора – на втором. б) Иоанн, «что из города Мароса» (za-im-hagara mâros), 484, 11.15 . 435, 17 . 436, 4 . 443, 13 . 198, 10. 13. 29 . 199, 16 . 204 ,8 . – Он командует регулярными войсками (harâ) и дважды названмакваннын и однажды масфын. Так как его бездыханный труп отправлен был «к Ираклию», то нужно думать, что этот Иоанн был лично известен императору. Уже одна эта подробность показывает, что этот Иоанн был офицер или (что в виду масфын более вероятно) генерал византийской службы, а не местный «стратиг и пагарх». Eдba лu oh былpraefecmus augusmalis uлu comes limitis Aegypti 109 . По-видимому это был вождь, командированный в Египет именно для ведения войны с арабами 110 . Если он занимал пост comes domesticorum, то легко понять, что император знал Иоанна лично. |
| Urcându-se pe cruce, Rusia ortodox credea în învierea sa. Cu o deosebit sârguin ridicau copiii Bisericii – atât în Patrie, cât i în afara hotarele ei – rugciuni ctre Domnul i Mântuitorul nostru pentru lichidarea scindrii amarnice. În aceast dorin noi ne adresam ctre aprarea cereasc a noilor mucenici. Cu mila lui Dumnezeu situaia în ar s-a schimbat în mod radical. Credincioii ortodoci au recepionat aceasta ca fiind un dar de sus. Biserica Ortodox Rus a cptat deplina libertate i în domeniul relaiilor Biseric – Stat. Schisma a fost durerea întregii Biserici, scârba întregului popor. Iar aceasta nu este exagerare: este suficient s ne aducem aminte cu cât interes societatea noastr urmrea începutul apropierii noastre. i puterea de stat nu a rmas indiferent fa de aceast problem. În timpul desfurrii dialogului noi acionam în aa fel, ca s nu provocm daune i rni unul altuia. Pe aceast cale nu putea exista biruitor i biruit. În rezultat biruina a fost obinut de ctre toat Biserica Rus, de multele milioane, a cror unitate a fost restabilit. În aceste zile noi pomenim în rugciune pe Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Alexii i pe Înaltpreasfinitul mitropolit al Americii de Est i New York Lavr. De srbtoarea Înlrii Domnului pe data de 4/17 mai 2007 pe amvonul catedralei Hristos Mântuitorul ei au legiferat prin semnturile sale Actul privind comunicarea canonic i împreun au oficiat liturghia Dumnezeiasc. Noi îi mulumim, de asemenea, pe toi acei, care au trudit ca s apropie aceast unitate. Acum, când este restabilit comunicarea noastr i noi împreun ne împrtim dintr-un singur Potir, s-i mulumim lui Dumnezeu Atotmilostiv, Care prin mâna sa atotputernic ne-a adus la unitatea mult dorit, întru slava numelui lui Dumnezeu i întru binele Bisericii Lui Sfinte. Astzi putem spune cu îndrzneal c prin fapte am îndeplinit porunca sfântului ierarh Tihon, Patriarhul întregii Rusii: „Anume în unitate, în aciune coordonat i dragoste freasc este ascuns puterea freasc” . Noi putem cu bucurie s mrturisim c porile iadului nu o vor birui! (Mt. 16-18) i într-adevr nu au biruit-o. Actualmente ea svârete în continuare misiunea salvatoare atât în Patrie, cât i în afara hotarelor ei. |
|
|
