[AA?O: o. 550, д. 120]. Практически весь Архиерейский дом в Новгороде был отобран у Владыки: к концу 1917 года половина его квартиры была занята расширившимся Новгородским Епархиальным лазаретом, а с весны 1918 г. при сокращении числа коек лазарета, эта часть квартиры была отдана под помещение церковно-древлехранилища. Вторая же половина квартиры была занята с сентября 1918 г. матросами Ильменской флотилии, прибывшей в Новгород, а с ее уходом в декабре 1918 г. она была занята Штабом 7-ой Армии – так что Владыка не имел даже ни одной свободной комнатки, чтобы разместиться при довольно редких приездах из Москвы, где он находился почти постоянно как участник Собора РПЦ. И тем не менее, в Москве 4 февраля 1919 г. ему вручили «окладной» лист на уплату квартирного налога в 525 руб, о снятии которого по вышеизложенным причинам он просил финансовый отдел Новгородского Совета [AA?O, o. 550, д. 135, л.л. 1–2]. Весной 1919 г. митр. Арсений был подвергнут первому, недельному, аресту. Вторично – в ноябре того же года. В 1920 году, 5 января, выслан из Москвы в Новгород. 22 сентября 1920 г. «органами» был проведен «опрос» митрополита Арсения «по обвинению в противодействии мероприятиям Советской Власти, во внесении им дезорганизации в гражданскую жизнь Новгородской губернии; в нарушении Декрета об отделении Церкви от Государства и последующих его разъяснений, Декрета о похоронах» и т.д. Виновным в чем-либо митрополит себя не признал. Речь шла о напечатанных им в 3–4 Новгородских Епархиальных Ведомостей за 1920 г. своего рода архипастырских рекомендациях духовенству и мирянам (в отношении церковного расторжения браков, отпеваний самоубийц, ремонта церковных зданий и т.п.,) к которым прицепились «органы». Тогда власти решили организовать открытое судебное преследование иерарха. И вот, 11 февраля 1921 г. «именем РСФСР Новгородский Губернский Революционный Трибунал в открытом судебном заседании» обвинил: 178 1 . Митрополита Арсения в том, что: а) будучи главою духовенства Новгородской епархии ...заведомо зная, что со времени издания декрета Совнаркома от 3 января 1918 г.

http://azbyka.ru/otechnik/Sergij_Golubco...

Creterea omului, lupta cu pcatele, tendina ctre desvârire, bizuindu-se doar pe propriile puteri, nu pot fi încununate de succes, deoarece omul este provocat de fore ce sunt de multe ori mai puternice ca el. Ispitele i tentaiile de ordin exterior, precum i manifestrile fireti ale trupului omenesc, dar i multe altele plaseaz raiunea noastr, voina noastr în condiii foarte limitate, nu ne ofer posibilitatea s descoperim în msur deplin potenialul interior duhovnicesc, s biruim gândurile rele de pcat, patimile i viciile. De ce totui nu renunm la lupt, de ce avem speran? Deoarece în micarea ctre desvârire, dac suntem gata s mergem pe aceast cale, cu noi este Însui Domnul. El ne transmite harul Su, energia Sa, puterea Sa. Anume datorit puterii Lui, energiei Lui, harului Lui noi suntem în stare s urcm în cer, ctre stele, în pofida forei gravitaionale a pmântului. Omului credincios care pete pe calea mântuirii Domnul îi d energia Sa, harul Su întâi de toate prin Tainele Bisericii . Sfântul Grigorie de Nyssa a spus nite cuvinte puin înelese, la prima vedere, dar pline de un mare sens: „Împrtindu-ne cu Sfintele Taine ale lui Hristos, noi devenim ca El” – adic noi devenim aidoma lui Dumnezeu. Bineîneles, Sfântul nu a avut în vedere posibilitatea omului de a deveni prin fire ca i Dumnezeu – firea Dumnezeiasc i firea omeneasc sunt diferite i îi este cu neputin firii omeneti s devin fire Dumnezeiasc. Îns omul are posibilitatea s recepioneze energiile Dumnezeieti, dar, deoarece energiile acestea sunt nemateriale, atunci când le însuim, primim în noi Dumnezeirea. Este greu de îneles cu raiunea, dar aa ne înva Însui Domnul: Cel ce mnânc trupul Meu i bea sângele Meu are via venic (vezi: In. 6:54), acela devine fiul lui Dumnezeu. Întreaga tradiie patristic care vorbete despre unirea omului cu Dumnezeu în Taina Euharistiei , se întemeiaz pe cuvintele lui Hristos Mântuitorul Însui, pe învtura Sfinilor Apostoli. Noi credem c anume aa se întâmpl – noi devenim prtai ai energiilor Dumnezeieti nemateriale. Anume aceast for este capabil s transforme neputina noastr omeneasc: pe pctos s îl fac sfânt, pe criminal – nevoitor, cunoscut prin ascez, fiind pild pentru alii, precum s-a întâmplat nu rareori în istoria Bisericii: Dumnezeu poate i din pietrele acestea s ridice fii lui Avraam (vezi: Mt. 3:9). Anume de aceea este foarte important s ne împrtim cu Sfintele Taine ale lui Hristos.

http://patriarchia.ru/md/db/text/4826033...

Viktoria 10 апреля 2012, 13:31 Сереге: 100 баллов!отличное сравнение со спортом :-) Здесь причина нападок 10 апреля 2012, 13:30 Шли два приятеля вечернею порой И дельный разговор вели между собой, Как вдруг из подворотни Дворняжка тявкнула на них; За ней другая, там еще две-три, и вмиг Со всех дворов Собак сбежалося с полсотни. Один было уже Прохожий камень взял. " И, полно, братец! - тут другой ему сказал, - Собак ты не уймешь от лаю, Лишь пуще всю раздразнишь стаю; Пойдем вперед: я их натуру лучше знаю " . И подлинно, прошли шагов десятков пять, Собаки начали помалу затихать, И стало, наконец, совсем их не слыхать. Завистники Враги, на что ни взглянут, Подымут вечно лай; А ты себе своей дорогою ступай: Полают, да отстанут. А.И. Крылов из Журнала http://aa-ksantino.livejournal.com/ Здесь причина нападок 10 апреля 2012, 13:30 Само собой, любой более-менее мыслящий человек понимает, что такой вал негатива и компроматов вот так полез изо всех щелей не вдруг. Тонко и умело извращая факты, осуществляя подмену фактов и понятий (например, показав в репортаже одно здание, а словесно назвав другое), враги Церкви добиваются нужного и проплаченного резонанса в обществе. Монастырь отнял больницу у детей! (что было на самом деле) РПЦ захватила поликлинику! (что было на самом деле) Патриарх носит часы за 30 тысяч евро! (думаю, что здесь последнее слово еще не сказано, Патриарх отнимает квартиру у многодетной матери! как и в истории с квартирой) Я уверена в том, что корзинка со сплетнями еще не опустела, и нас ждет серия сенсационных разоблачений и пикантных подробностей. А сказать я хочу вот что: Христос был и есть Тот же. Не отречемся же от Его святого имени. Мы верим в Бога, а не в людей, и как бы там ни было, отвечать мы будем за свои грехи, а не за чужие. И будем помнить о том, что никто не свят, един Бог. из Журнала http://aa-ksantino.livejournal.com/ Здесь причина нападок 10 апреля 2012, 13:28 Обратите на дату ее написания: 23.01.2012 года. Автор о. Константин Пархоменко: Недавно разговаривал со знакомым офицером ФСБ. Он говорит: «Знаете, о. К., сейчас у нас в ФСБ собираются создать отдел, который будет заниматься темой публикаций о Церкви в средствах массовой информации». Спрашиваю, зачем это нужно. Отвечает, что в Россию поступили большие деньги для оплаты заказных статей, дискредитирующих Русскую Православную Церковь, епископат и особенно Патриарха Кирилла. «Там, – говорит, – еще есть одно " заказанное " имя, которое нужно дискредитировать: оптинский старец Илий».

http://pravoslavie.ru/52786.html

Aa-numita „Biserica Ortodox Ucrainean a Patriarhiei Kievului” (UOC-KP) a fost înfiinat ca urmare a trecerii la UAOC a fostului mitropolit de Kiev, Filaret Denisenko, la 25 iunie 1992. Cu dou sptmâni înainte de aceasta, Filaret Denisenko fusese depus prin hotrârea Soborului Ierarhic al Bisericii Ortodoxe a Rusiei ca urmare a acuzaiilor ce i-au fost aduse i, chiar mai devreme, fusese oprit din slujire de Soborul Ierarhic al Bisericii Ortodoxe Ucrainene în 27 i 28 mai 1992. Aderând la biserica schismatic UAOC, fostul mitropolit Filaret a coslujit mult vreme cu ierarhii „cecalini”, adic „ierarhi” care nu avuser o hirotonire episcopal autentic. În ciuda încercrilor fostului mitropolit Filaret de a „rehirotoni” în secret episcopii UAOC, cu ajutorul fostului episcop vicar Iacob Panciuk, care îl urmase pe Filaret în schism, i a fostului episcop de Lvov Andrei Gorak, ambii de asemenea caterisii, un numr de episcopi ai acestei structuri au refuzat s fie „hirotonii” a doua oar. Dup împrirea schismei ucrainene în dou structuri necanonice în 1993, episcopii „cecalini” au trecut de mai multe ori la UOC KP i apoi înapoi, participând în mod repetat la „hirotonirile episcopale”. Ca urmare, prezena chiar i a semnelor formale de succesiune apostolic în „hirotoniile” UOC KP nu poate fi recunoscut fr ca acestea fie studiate mai întâi în detaliu. Circumstanele în care a fost legitimat schisma ucrainean confirm faptul c în Fanar nu s-a fcut nicio încercare de a se studia hirotoniile schismaticilor ucraineni. Acest lucru este atestat de „restabilirea în treapta ierarhic” a liderului UAOC, Macarie Maletici ca „fost mitropolit al Lvovului”, chiar dac nu fusese lipsit de acest titlu i nu ar fi putut fi lipsit de acesta din simplul motiv c s-a alturat UAOC ca protoiereu (cin de care a fost ulterior lipsit, iar „hirotonia arhiereasc”, „episcopul de Lvov” a primit-o când era deja în schism. În plus, ca urmare a primirii automate „în treapta avut” a tuturor acelor persoane care se aflau în acel moment în jurisdicia bisericilor necanonice UOAC i UOC KP, Constantinopolul l-a recunoscut drept „mitropolit de Korsun” pe Michel Laroche, care pe atunci locuia la Paris i care apoi a devenit „ierarh” al aa-numitei „Biserici Ortodoxe a Ucrainei”. Mai ales c, succesiunea „hirotoniei” întru episcop a acestei persoane poate fi urmrit pân la schismaticii calendariti greci.

http://mospat.ru/ro/news/90540/

Preotul este chemat s fie o personalitate multilateral dezvoltat, doar el comunic cu persoane de diferite profesii i cu fiecare trebuie s poat vorbi în limba lui. Din aceste considerente consider important a dezvolta colaborarea cu instituiile de învmânt superior din domeniul tiinelor naturale, s invitm profesorii lor s in lecii în instituiile noastre de învmânt. Din partea noastre noi, de asemenea, suntem gata, rspunzând la rugminile respective, s inem lecii sau cursuri de lecii în acele instituii laice de învmânt superior, inclusiv la instituiile de învmânt superior cu profil tehnic, care se intereseaz de obinerea informaiei despre tiina teologic contemporan. Societatea noastr azi ateapt multe de la preoi – comportament model, o înalt cultur a gândirii, o înalt cultur a cuvântului. Capacitatea de a rspunde la problemele acute ale vieii noastre – de ordin moral, etic, social. Desigur, nu trebuie s încurajm încercrile de a crea chipul ideal al slujitorului bisericii. Nu este aa i aa nu va fi niciodat. Preoii sunt oamenii i ei comit erori. Acetia sunt persoane care dein diferite talente, diferite capaciti, diferite cunotine, diferit nivel de studii. Dar dac preotul, în special cel care apare în public, are studii proaste i totodat vrea s-i învee pe toi i pe toate, societatea dintr-o dat formeaz o imagine de caricatur. Noi nu avem de gând s justificm comportamentul nedestoinic al confrailor notri, dar considerm necesar s facem totul pentru ca s ridicm nivelul duhovnicesc, cultural al clerului nostru. colile noastre teologice sunt anume acele instituii, unde se pregtete aluatul vieii duhovniceti a societii noastre. În acest sens ele poart o mare responsabilitate. Apostolul Petru spune: „Pstorii turma lui Dumnezeu, dat vou în paza voastr, cercetând-o, nu cu silnicie, ci cu voie bun, dup Dumnezeu, nu pentru câtig urât, ci din dragoste; Nu ca i cum ai fi stpâni peste Biserici, ci pilde fcându-v turmei” (! Petr. 5:2-3).  Aceste cuvinte inspirate de Dumnezeu trebuie s ptrund în tot sistemul învmântului nostru teologic, deoarece în înfptuirea acestui sfat se conine sensul lui  adevrat.

http://patriarchia.ru/md/db/text/3057761...

— În ultimul timp, dup cum vedei, Sanctitatea Voastr, relaiile politice dintre Egipt i Rusia se dezvolt foarte activ. — Da, avei perfect dreptate. Noi am salutat vizita preedintelui vostru în ara noastr i acele acorduri care au avut loc la nivelul cel mai înalt. Noi asociem de etapa dezvoltrii politice în Egipt perspectivele schimbrilor pozitive i bune atât în interiorul rii, cât i în relaiile cu Rusia. Egiptul are un potenial mare de ordin cultural, economic, uman. Acelai lucru se poate spune i despre Rusia. Relaiile dintre aceste dou ri ar putea fi de un mare interes reciproc. Dac e s vorbim despre istorie, este binecunoscut participarea Uniunii Sovietice în procesul de industrializare a Egiptului. Din cauza unor pricini de ordin istoric, aceste relaii au slbit întrucâtva. Îns la moment nu exist factori nici interni, cu atât mai mult externi, care ar frâna aceast dezvoltarea bilateral. A vrea s v încredinez c Biserica Ortodox Rus va contribui pe toate cile la întrirea relaiilor dintre Federaia Rus i Egipt. — Sanctitatea Voastr i domnul Lavrov, ministrul afacerilor externe al Rusiei, ai exprimat îngrijorarea în legtur cu situaia cretinilor în Orientul Apropiat din ultimul timp. Dup prerea Dumneavoastr, cine ar avea de câtigat din faptul ca unele fore s aplice violen împotriva cretinilor în aceast regiune? — Cred c cineva este interesat s creeze haos. Haosul este o arm. Dac statul este stabil, el devine tot mai puternic i mai puternic. Pentru cineva o atare stare de lucruri ar putea prezenta un pericol. Eu acum nu pot numi pe nimeni, îns haosul în Orientul Apropiat ar fi putut fi la îndemâna unor puteri  anumite. Aa-numita primvar arab a adus mari suferine poporului vostru, popoarelor Libiei, Siriei, iar acum ale Iracului. Noi vedem c în urma aa-numitei primveri, care nu era primvar, dar o tragedie istoric a rilor arabe, sufer cretinii. Nimicirea, expulzarea cretinilor este un anumit factor care în permanen va înclca linitea i va distruge echilibru format. Este o problem de lung durat. Iat din ce cauz trebuie s depunem toate eforturile ca s stopm exodul cretinilor, ca ei s revin în locul unde au locuit dintotdeauna. Doar cretinismul nu e o religie importat. Locul naterii cretinismului este Orientul Apropiat.

http://patriarchia.ru/md/db/text/3710328...

Adversarii notri deseori povestesc braoave, care sunt asimilate în toat lumea, doar clieele se asimileaz foarte simplu. Cci nu e nevoie s gândeti mult asupra clieelor. Vi se propune un clieu – Biserica în Rusia a concrescut cu statul. Oamenii anume aa repet: „tii, Biserica a concrescut cu statul”. Sau: „Biserica îl influeneaz pe Putin”. Ei, înseamn c este anume aa - Biserica îl influeneaz pe Putin. Poate, Biserica i influeneaz asupra personalitii din punct de vedere cretin – nu tiu, niciodat nu am msurat gradul acestei influene. Dea Dumnezeu, noi vrem s influenm asupra tuturor – i asupra oamenilor de stat, i asupra oamenilor simpli, pentru ca principiul moral, pe care Biserica îl propovduiete, s fie asimilat de poporul nostru. - În societatea postindustrial, în urma informatizrii, se dezvolt unificarea societii. Pe baza Internetului sunt difuzate reelele sociale, cetenii doresc s devin surs de informare. Pe de alt parte, în societatea informaional global a Americii, utilizând puterea sa în programele de computer, se caut a extinde influena asupra lumii. Sistemele de valori tradiionale s-au ciocnit de o încercare nou cu denumirea „venirea societii de informatizare”; s-au ciocnit de relativitatea sistemului de valori, când se terge hotarul dintre bine i ru. În ce mod Biserica Ortodox Rus intenioneaz s se contrapun venirii societii postindustriale informaionale? În ce vor consta valorile naionale ruse în societatea informaional i dac vor putea fi pstrate? - Dac e s vorbim despre faptul ce se petrece astzi în spaiul informaional, trebuie de menionat pericolul, poate cel mai important, pentru personalitatea uman, care const în pierderea capacitii de a deosebi binele de ru. Ceea ce are loc acum, nu a czut asupra noastr în ultimii ani. Ceea ce are loc acum este pregtit de dezvoltarea social pe parcursul, cel puin, a 200-300 de ani. Îns în secolul al XX-lea a început s se dezvolte o astfel de noiune, pe care filosofii o numesc postmodernism. Postmodernismul este refuzul de la adevrul obiectiv. Postmodernismul transpune responsabilitatea asupra personalitii omului. Anume personalitatea cu o astfel de viziune este începutul i sfâritul în elaborarea criteriului deosebirii dintre bine i ru. Singur omul i nimeni altul determin ceea ce este bine i ce este ru, fiecare îi are propria înelegere a binelui i a rului. Nu exist noiunea obiectiv a binelui, prin urmare, nu exist noiunea obiectiv despre moralitate.

http://patriarchia.ru/md/db/text/2451341...

Осуждение св. Илария Арелатского папой Львом Великим положило конец попыткам леринских монахов установить контроль над галльской Церковью. Признаком распада «леринской партии» после кончины Илария (449) и перехода значительной части Галлии под контроль варварских правителей стали участившиеся разногласия между церковными иерархами. В 50-х гг. V в. спор между леринским аббатом Фавстом и Феодором, еп. г. Форум Юлия, о юрисдикции над мон-рем привел к серьезному конфликту. Фавст публично оскорбил епископа, к-рый в ответ отлучил его от Церкви. На стороне аббата выступили епископы Максим Рейский и Валериан Цемельский. Конфликт был улажен на Соборе в Арелате, участники к-рого заставили еп. Феодора помириться с Фавстом. Они подтвердили, что епископ имел исключительное право совершать рукоположение монахов, разрешать служение клирикам из др. областей и т. д., но полнота власти над монашеской общиной была передана аббату; «все множество монастырских мирян» (т. е. монахи, не имевшие священного сана) не подлежало юрисдикции епископа (Concilia Galliae A. 314-A. 506/Ed. C. Munier. Turnhout, 1963. P. 131-134. (CCSL; 148); см.: Mathisen. 1989. P. 193-198; Vog üé . 2003. P. 315-324). В 50-х гг. V в. Фавст был избран на Рейскую епископскую кафедру и покинул Лерин. После этого сведения об истории мон-ря становятся отрывочными. При аббате Поркарии (488/9) в обитель был принят св. Кесарий , молодой клирик из Кабиллона (ныне Шалон-сюр-Сон), впосл. назначенный келарем. Через неск. лет он отправился на лечение в Арелат, был принят в городской клир и в 502 или 503 г. избран на епископскую кафедру (Vita Caesarii. I 5-11//Vie de Césaire d " Arles/Éd. M.-J. Delage. P., 2010. P. 154-163. (SC; 536); см.: Klingshirn W. E. Caesarius of Arles: The Making of a Christian Community in Late Antique Gaul. Camb., 1994. P. 23-32). В проповедях Кесарий неоднократно вспоминал о времени, проведенном на Лерине. В «Уставе для дев», который он составил для основанного им жен. монастыря в Арелате, Кесарий воспроизвел леринский чин псалмопения ( Caes. Arel. Reg. ad virg. 66-69). В годы епископства Кесария (502/3-542/3) в Арелат пришли странствующие монахи Леобин и Альбин, которые намеревались отправиться на Лерин. Однако Кесарий, узнав, что Леобин покинул основанный им мон-рь, велел ему вернуться к своим монахам (MGH. AA. T. 4. Pars 2. P. 74, 77). Св. Теодарий также хотел поселиться на Лерине, но, познакомившись с Кесарием, остался в Арелате и впосл. основал мон-рь близ Вьенны (MGH. Scr. Mer. T. 3. P. 526). Примерно тогда же в Леринский монастырь прибыл мон. Антоний, уроженец Норика, который долгое время был отшельником в Сев. Италии; через 2 года он скончался. По просьбе аббата Леонтия, вероятно настоятеля Леринского мон-ря, Эннодий составил Житие Антония (MGH. AA. T. 7. P. 185-190; см.: Vog üé . 2003. Pt. 1. T. 8. P. 188-201).

http://pravenc.ru/text/2463581.html

117 Impp. Valentinianus et Valens AA. ad Mamertinum PF. P.: Provinciales... decreta... ad sedis Tuae Eminentiam mittant, ut impudentior petitio refutetur, autjus- tior petita commoda consequatur. Si qua autem ejusmodi fuerint, que Magnificentiam Tuam probabili cunctatione destringant, super his satis erit consuli scientiam nostram (C. Th. XII, XII, 3). Idem AA. ad Mamertinum PF. R: petitiones ad Sedis Tuae notitiam perferan- tur: ut sit examinis tui, quaenam ex his auxilio tuo inplenda protinus, quae clementiae Nostrae auribus intimanda videantur (C. Th. XII, XII, 4). To же находим и в других законах (С. Th. XII, XII, 8; 10; 11; 12; 14). 121 Об этом см. мои статьи: Васеленски сабори и државна власт//Црква и живот, 1928 г.; Вселенские соборы//Путь, 1930. 122 Евсевия Hist eccl. lib. I, cap. 8; Mansi. II, 601; III, 557; IV, 1113; V, 1292; VII, 130; IX, 181; XI, 656; XII, 1003. 126 Размеры статьи не позволяют мне привести выдержки из соответствующего материала. Позволю себе только привести одно место: «Посему твое благочестие ныне же должно объяснить нам, почему ты, миновав нас, которые, как тебе известно, очень заботимся о благочестии... произвел сам собою смятение и разделение в церкви» (из послания императора Феодосия к Кириллу Александрийскому – Деяния вселенских соборов, т. I, с. 208). 128 Как бы они ни были неопределенны, они, во всяком случае, не оставляли сомнений относительно задачи собора. 131 Участие представителей государственной власти на IV соборе в обсуждении догматических вопросов простиралось только на процессуальную их сторону. 134 См. подпись императора Константина Погоната под определением VI вселенского собора: Mansi, XI, 656. 135 В законе Валентиниана от 364 г. значится: juxta legem Divi Constantini (C. Th. XII, XII, 4), а в эдикте Гонория от 418 г. имеется ссылка на старую практику, которую этот закон стремится возобновить (priorem sedis tuae dispositionem secuta) (Carette, p. 460). Читать далее Источник: Церковь Божия во Христе : сборник статей/протопресвитер Николай Афанасьев ; [сост.: А. А. Платонов, В. В. Александров] ; Православный Свято-Тихоновский гуманитарный ун-т. - Москва : Изд-во ПСТГУ, 2015. - 699 с. ISBN 978-5-7429-0982-8 Вам может быть интересно:

http://azbyka.ru/otechnik/Nikolaj_Afanas...

- Astzi Biserica va alege Întâistttorul într-o situaie foarte dificil, de fapt, în Ucraina este rzboi. i situaia politic nu este deloc simpl. Poate oare acestea s influeneze asupra alegerilor? - Alegerea mitropolitului Vladimir a avut loc într-o situaie la fel de complicat. Dar arhiereii Bisericii Ortodoxe din Ucraina au fcut o alegere îneleapt i demn. Astzi chiar i cei care iniial îl criticau pe mitropolitul Vladimir, recunosc, c el deja a intrat în istoria Ucrainei ca un remarcabil pstor i patriot. Astzi avem în spate o mare experien i motenirea pe care ne-a lsat-o Preafericitul. Nu trebuie s uitm c în istorie acioneaz pronia lui Dumnezeu. Domnul nu ne las din grija Sa. Credem c i astzi, în pofida tuturor dificultilor, Dumnezeu ne va înelepi s facem o alegere corect. - Exist pericolul ca unii arhierei s fie angajai politic? - Arhiereii – ei sunt oameni vii, fiecare dintre ei poate avea propriile preferine politice. Preafericitul mitropolit Vladimir sublinia întotdeauna c Biserica nu impune nimnui opinii politice. Biserica nu este un partid politic. În ciuda tuturor diferenelor de opinii, noi suntem una în Hristos, noi ne împrtim din acelai Potir. i aceast unitate depeete orice diferene pmânteti. În plus, acum episcopatul ucrainean este unit în efortul de a obine pacea pentru ara noastr plin de suferine. Aa c astzi în faa acelor încercri prin care trece Ucraina, trebuie s ne consolidm, uitând de ambiiile i preferinele noastre personale. Aceasta este cale pe care ne-a îndreptat Preafericitul mitropolit Vladimir. - Astzi Biserica este nevoit s triasc în condiiile unui rzboi informaional de scar larg. În mass-media se plaseaz în permanen informaii neconfirmate, cu caracter provocator, calomnii. Cum credei c ar trebui s reacioneze la acest lucru Biserica? - Eu nu a dramatiza situaia. De când exist Biserica, exist i lupta împotriva ei, inclusiv lupta informaional. Primii cretini erau învinuii de gura lumii de pcate nemaipomenite, au fost scrise tratate speciale despre acestea, care trebuiau s justifice persecuiile crunte împotriva cretinilor. Împria lui Hristos nu este din lumea aceasta, din aceast cauz lumea aceasta totdeauna va lupta cu Biserica. Aa c, în principiu, la acest capitol nimic nu s-a schimbat – doar tehnologiile.

http://patriarchia.ru/md/db/text/3693640...

   001    002    003    004    005   006     007    008    009    010