| 3400 Sir 50:6–7 (Simon ben Onias like the sun); L.A.B. 51(possibly Samuel); «Abot R. Nat. 25 A and b. Ber. 28b (Johanan ben Zakkai); »Abot R. Nat. 9, §25 Β (Adam as a lamp; p. Šabb. 2:6, §2); 13, §32 Β (R. Eliezer); p. Ta c an. 3:9, §4 (Honi the circle-drawer); Exod. Rab. 15(Daniel " s friends in Dan 3:27 ); Pesiq. Rab. 8(the patriarchs); priests (possibly 4Q504–506); cf. " Abot R. Nat. 24 A and Tg. Ps.-J. on Exod 40(righteous in general); Gen. Rab. 1(righteous deeds). The expression must have been fairly widespread; Anna considers her son Tobias «the light of my eyes» (Tob 10:5); a source may have been 2Sam 21 (cf. 1 Kgs 11:36; 15:4; 2 Kgs 8:19). In the eschatological time, see Wis 3:7–8 (cf. 5:6); Matt 13:43; Rev 22:5; L.A.B. 26:13; 4 Ezra 7:97; 2 En. 65A; Sipre Deut. 47.2.1–2; b. Sanh. 100a; Lev. Rab. 30:2; Ecc1. Rab. 1:7, §9; Abelson, Immanence, 89, cites Ya1. Ps. 72. Cf. a pagan metaphor for a skillful sophist (Eunapius Lives 495) or heroes (Menander Rhetor 2.11, 419.18–20; Philostratus Hrk. 44.5; 45.5). 3405 1 En. 48(from the Similitudes, alluding to Isa 42:6; 49:6); the eschatological high priest in lQSb 4.27; and Amoraic sources in Pesiq. Rab Kah. Sup. 6:5; Gen. Rab. 1:6; 85:1; Pesiq. Rab. 36:1–2; 37:2; kingship in general in Tg. 1 Chr. SM. 3409 1QH 7.24–25; 4 Bar. 9:3; L.A.B. 12:9; L.A.E. 28:2; T. Zeb. 9(paraphrasing Mai 4:2); PGM 4.1219–1222; perhaps 4Q451, frg. 24, line 7; cf. Sib. Or. 3:285; b. Menah. 88b (late second century); Gen. Rab. 3(third century, citing Ps 104:2 ; also in Exod. Rab. 50:1); Gen. Rab. 59(citing Isa 60:19); Num. Rab. 15:2; Pesiq. Rab. 8(citing Ps 27:1; 119:105 ); 21(citing Isa 60:19); Rev 21:23. In rabbinic texts, this often alludes to the Shekinah (the divine presence, closely connected with his glory, although Urbach, Sages, 1:44–47, disputes Abelson " s view of its physical nuances), e.g., Sipre Num. 41.1.1; b. Ber. 60b; the Shekinah of the first exodus is also depicted as light (e.g., Wis 17; 18:1–3; b. Menah. 86b; Exod. Rab. 14:3). |
| A vrea s mai spun câteva cuvinte, adresându-m, în primul rând, studenilor, precum i profesorilor. Capacitatea noastr de a influena asupra lumii ambiante este strâns legat de nivelul învmântului nostru. Îns atunci când este vorba de învmântul teologic, unii recepioneaz cele auzite cu interes, cu plcere, astfel c li se aprind ochii, iar alii - i eu, din pcate, sunt nevoit s m ciocnesc de aceasta - ascult doar din buna educaie. Înc fiind arhiereu eparhiot al Eparhiei de Smolensk, încercam s îneleg, de ce oamenii îmbisericii, inclusiv seminaritii, nu au o interesare sincer în cptarea studiilor, de altfel cu un spectru cât mai larg posibil. Întrebam de preoii parohiali, care slujesc timp de zece, cincisprezece, douzeci de ani. Apoi Dumnezeu mi-a oferit comunicare cu arhiereii care, de asemenea, slujesc timp de cincisprezece, douzeci, treizeci de ani. Întrebi: Stpâne, de ce în eparhia Dumneavoastr sunt atât de puini candidai în teologie? De ce sunt atât de puini absolveni ai academiei? De cele mai dese ori rspunsul e urmtorul: Dar de ce s avem nevoie în parohie de toate acestea?. Iar un student absolvent mi-a rspuns i mai simplu: Parc eu cu babele am s vorbesc în englez? O astfel de înelegere a învmântului pentru preot este o frân pân acum, împiedicând însuirea activ a cunotinelor, inclusiv a celor de ordin teologic, dar nu numai. Iat ce m mai deranjeaz: este înelegerea obiectivului învmântului teologic ca o posibilitate de a ne împodobi predica prin citate. Îns acum nu mai este nevoie s citeti din sfinii prini: ai deschis ghidul i ai citate pentru fiecare zi. Apare întrebarea: de ce mai este nevoie de studii? Este întrebarea cea mai principal, o întrebare-cheie, fr al crui rspuns corect învmântul la nivel de seminar i la nivel academic se va stopa. Bineîneles, persoanele care se ridic la nivelul scrierii disertaiei, deja îneleg multe – ei capt gust pentru activitatea tiinific, ei doresc s realizeze ceea ctre ce merg. Seminaritii, în special cei venii din parohii, asculttorii de la mnstiri care vin la seminar, de cele mai dese ori la propunerea preotului local, a lociitorului sau a duhovnicului, nu au o înelegere clar referitor la corelaia dintre învmânt i viitoarea slujire. Puini dintre absolveni pot rspunde imediat la întrebarea: De ce ai nevoie de studii? Poate c e suficient s învei rânduiala slujbei? Unii anume aa i consider: este suficient s capei deprinderea inerii predicilor dup crile editate înc în secolul al XIX-lea i gata, nu mai e nevoie de nimic. |
| Când în anul 1993 în Patria noastr poporul i societatea s-au cufundat într-un anume haos, a aprut ideea Soborului. Nu o s v vorbesc despre istoria grea, prin care am trecut, deoarece imediat Soborul a început s fie etichetat în cel mai neplcut mod. Dar în continuare, treptat, au încetat s o mai fac; doar poate în nite ediii cu totul extremiste mai putei întâlni o apreciere neobiectiv a activitii Soborului. În ziua de azi tot mai mult este recunoscut faptul c Soborul este o platform unic pentru discuii la nivel general al întregii naiuni. Pentru ce este nevoie de filialele Soborului? Deoarece pe teren, de asemenea, apar probleme i conflicte, exist diverse programe de ordin economic, politic, cultural. Dar unde pot fi ele discutate fr îndatoriri speciale fa de acele grupuri, care se încier într-o lupt intransigent unii cu alii? Doar trebuie s existe un spaiu linitit, unde oamenii nu strig, unde se vorbete calm, unde biruie argumentele i unde, cel mai important, pentru rugciune, harul lui Dumnezeu este prezent. Deoarece Soborul nu este pur i simplu o adunare, dar o astfel de adunare, care întotdeauna însoete activitatea sa cu rugciunea, chemarea ajutorului lui Dumnezeu. De acea consider c în ziua de azi Soborul mondial al poporului rus este cel mai eficient instrument, cel mai important instrument al societii civile în Rusia. i dea Dumnezeu ca în regiuni s se formeze filiale, ca aceste filiale s acorde ajutor, inclusiv i puterii, s dezvolte un dialog cu poporul, cu societatea. Pentru stpânire Soborul este foarte important, deoarece este acel loc al unui dialog binevoitor cu stpânirea. Doar el nu este o adunare de opoziie. Aici pot fi auzite idei, gânduri i, se prea poate, îi poi expune propriile gânduri i idei în faa reprezentanilor elitei, inclusiv a celei intelectuale i culturale. Soborul ofer astfel de posibiliti. Consider c este foarte important crearea filialei Soborului mondial al poporului rus la Novosibirsk. A vrea s v doresc tuturor succese în soluionarea acelor sarcini, ce stau în faa voastr. Dar cel mai important, a vrea s v doresc c, mergând dup plug, cum spune Sfânta Scriptur, s nu v întoarcei înapoi (vezi: Luca 9:62). Dac intrai în activitatea Soborului, nu mai avei cale întoars. |
| Cineva ar putea spune: „Dar ce este ru în aceasta? Hai s ne supunem. Acolo parc i oamenii duc o via mai îndestulat, poate i noi vom fi mai bogai”. O astfel de abordare primitiv este greit, deoarece este vorba nu doar de problemele de ordin tehnic, organizaional – este vorba de ceva mai mult. Noi vedem ce se petrece în multe ri din Occident. Noi vedem cum se descompune moralitatea uman, cum legile susin cele mai îngrozitoare manifestri ale firii omeneti, cum prin sloganul aprrii drepturilor omului este inoculat pcatul. A fi corect i bun pentru rile care practic o astfel de politic extern înseamn s refuzm la ceea ce este cel mai sfânt i mre pentru noi – la tradiia duhovniceasc care pleac cu rdcinile sale în Evanghelie, în credina cretin i care a format chipul duhovnicesc al omului nostru, încât nici un fel de zguduiri revoluionare nu au putut s distrug aceast moral fireasc a oamenilor notri. Dar nu înseamn c în ara noastr toi sunt buni – muli sunt i ri. Nu înseamn c totul este bine – sunt multe care trebuie îndreptate. Dar valorile morale, duhovniceti, preluate de oamenii notri de la strbuni i pstrate azi, sunt chezia victoriei noastre. Deoarece viaa trit dup legea lui Dumnezeu este via, iar viaa care desconsider legea lui Dumnezeu nu este via. Alegând fidelitate tradiiei noastre, noi alegem viaa. Credem c foarte muli îneleg aceasta i pe mine nu m las gândul c vor înelege i mai bine în viitorul apropiat. A mai sosit o întrebare: „Exist o atare prere – nu tiu de unde s-a luat – c toate nenorocirile Rusiei provin de la alegerea incorect pe care a fcut-o, preferând Ortodoxia. Aceasta a influenat asupra caracterului poporului nostru i asupra relaiilor din interiorul rii, aceasta este un impediment i în ziua de azi ca Rusia s intre în familia general-european i s adere la rile civilizate”. Aceast întrebare a pus-o Nina Vasilievna Prohorova din oraul Krasnoiarsk. Mai avem o întrebare care are aceeai tem cu precedenta – aparine telespectatorul Valentina Nicolaevna Bednova din oraul Kamensk-Uralsk, regiunea Sverdlovsk: „Mi se pare uneori, Sanctitatea Voastr, c Biserica este unica piedic în faa degradrii i descompunerii generale, cu adevrat este „stâlp i temelie a adevrului” (1 Tim. 3:15). De ce dar muli oameni, dac nu chiar majoritatea, nu doresc s îneleag aceasta? Sau se simt atât de bine c nu observ nici un fel de degradare?” |
| Încheind aceast parte a raportului meu, care s-a referit la organizarea sistemic a vieii în eparhiile nou formate, v chem s v gândii nu doar la o perspectiv de scurt durat, dar i la cea de lung durat. Întru realizarea deciziei Soborului Arhieersc din anul 2011 majoritatea eparhiilor au îndreptat la Patriarhia Moscovei planuri privind mrirea treptat a numrului parohiilor sau a localurilor pentru rugciune, pentru ca peste 5-10 ani acest numr se creasc de 2-3 ori. În baza acestor elaborri fiecare arhiereu al eparhiei nou formate, precum i arhiereii acelor eparhii din componena crora au ieit noile eparhii, trebuie s alctuiasc planuri noi privind creterea real a numrului parohiilor, reieind din numrul bisericilor i localitilor existente. Pentru perspectiv în orae trebuie s fie nu mai mult de zece mii de persoane de populaie ortodox revenind la o biseric. În acele localiti, unde numrul populaiei este mai mic de zece mii, dar mai mare de o mie de oameni i unde nu sunt posibiliti de a trimite un preot permanent, este necesar de gsit cldiri pentru amenajarea încperilor pentru rugciune, a capelelor, a bisericilor de domiciliu, unde preotul va veni periodic pentru svârirea serviciilor divine minimum o dat pe lun. Localitile, în care locuitorii sunt mai puin numeroi, pot fi unite într-o parohie cu condiia organizrii în localitatea central a unei încperi pentru rugciuni, pentru oficierea serviciilor divine. În acest context trebuie chibzuit i problema privind accesibilitatea locuitorilor pân la biseric. În afar de aceasta, problema cea mai important a arhiereului privind dezvoltarea eparhiei a fost i rmâne pregtirea destoinic a candidailor în preoie. Cu toate acestea, amintesc c în concordan cu numeroasele decizii ale Soboarelor Arhiereti aceste persoane trebuie mai întâi s capete studii teologice, iar apoi s fie hirotonite. Relaiile dintre mitropolit i ali arhierei ai mitropoliei Pentru a înelege sarcinile care stau în faa mitropoliilor, trebuie în primul rând s înelegem diferena lor de districtele mitropoliei i de alte pri ale Bisericii noastre, care au o independen mai mare sau mai mic în conducerea interioar, precum i în formarea propriilor acte legislative bisericeti. Mitropoliile nu au o astfel de independen: spre deosebire de Sinoadele prilor menionate ale Bisericii Ortodoxe Ruse, în cadrul Consiliului Arhieresc al mitropoliei nu are loc conducerea comun, dar coordonarea activitii eparhiilor din mitropolie. |
| 9 В. Г. Васильевский, Василия Охридского, архиепископа Солунского, неизданное надгробное слово (Виз. Вр., т. I, 1894, стр. 71). Kurtz, Die gegen Soterichos gerichtete Synode zu Konstantinipol im J. 1157(Byz. Z., 15 В., 1906, SS. 599—602). 10 Кар-Негг, Abendländisches Politik Kaiser Manuels. Strassburg, 1881, S. 139; H e f e l e, Conciliengeschichte..., 5 В., Freiburg im Breisgau. 1886, S. 567; Успенский, Очерки по истории византийской образованности, СПб., 1892, стр. 218. 11 Mai, Sp. R., p. 77. 12 Krumbacher, Geschichte der Byzantinische Litteratur. München, 1897, т. 3, таблица константинопольских иерархов. 13 Mai, p. 18. 14 Церковь ап. Фомы — близ гавани Кондоскалия (ныне Кум-Хану), в VII регионе Арториан, менее 1 2 км от ипподрома. 15 Hefe1e, Conciliengeschichme, S. 567, ошибочно называет председателем патриарха Луку, что противоречит документам. 16 Mai, p. 1. 17 Mai, р. 82, Патмос. кодекс, стр. 324—325. 18 Mai, p. 82. Личность этого митрополита Константина представляет большой интерес. „На этот раз греки послали в Россию одного из лучших представителей тогдашней богословской науки”, — говорит о митроп. Константине проф. Пл. Соколов, указав на участие его в Соборе 1156 г. (см. „Русский архиерей из Византии”. Киев, 1913 г., стр. 88). 19 Дураццо, тур. Драч, древний Epidamnus. 20 Из соборного изложения видно, что Собор осудил всех, поддерживавших ересь, если останутся в своем мнении, а раскаявшихся на время отлучил. Неизвестно, кто конкретно подвергся отлучению. Вероятнее всего, что митрополит Диррахия и Михаил из Солуни. 21 Mai, p. 14. 22 Там же. 23 A11amius, De Eccles. occid. et orient, perpet. cons., lib. 2, с. 10, §2, p. 682. 24 Mai, p. 38—39 (свид. 16). 25 Там же, р. 41. 26 Там же, р. 41—42 (свид. 21). 27 Mai, p. 42—43 (свид. 22). 28 Там же, р. 43. Св.Кирилл Александрийский, из 12 гл. против Феодорита (свид.23). 29 Там же. Его же из слова „К царице» (свид. 24). 30 Там же, р. 44. Св. Кирилл Александрийский, из слова „О послушании Христовом” (свид. 25). 31 Там же, р. 50—51. |
| Cu toate acestea, este o necesitate de a gsi mecanisme ale aprrii organizaiilor ortodoxe de învmânt, de a determina statutul i importana lor pentru Biseric la nivelul Soborului Arhieresc i al Sfântului Sinod. Noi trebuie s inem minte c colile i gimnaziile ortodoxe au fost create de ctre entuziati, pe care nu i-au speriat nici piedicile funcionarilor, nici dificultile financiare, nici problemele organizaionale. Aceste coli au supravieuit în condiii neverosimil de complicate, iar astzi e de datoria noastr s le ajutm. Înc o problem – prestigiul social al instituiilor ortodoxe de învmânt. Trebuie s facem tot posibilul ca s spulberm impresia greit privitor la marginalizarea colilor noastre i trebuie s vorbim mai des despre majoritatea gimnaziilor noastre care de foarte multe ori sunt cele mai bune coli în regiune, cu cel mai mare procent de înmatriculri ale absolvenilor în instituiile de învmânt superior, inclusiv în instituiile de învmânt superior de la Moscova. Este nevoie a selecta cele mai competente cadre pedagogice, a ti s pzim cele mai bune tradiii ale învmântului i a utiliza noile elaborri metodice. Trebuie de creat posibiliti pentru creterea continu a nivelului profesional al profesorilor, a efectua în mod obligatoriu atestarea la obiectele cu profil religios. Acolo unde sunt lacune, trebuie în cel mai scurt timp s schimbm situaia spre mai bine. Gimnaziile ortodoxe nu pot fi de nivel mediu, ele pot fi doar coli performante. Doar atunci ele vor fi atractive i doar atunci experiena noastr în domeniul învmântului mediu general va fi convingtoare pentru alii. Propun Seciei de învmânt religios i catehizare s elaboreze propunerile sale la aceast tem, iar arhiereii eparhiali s atrag o atenie deosebit la ridicarea nivelului colilor ortodoxe de cultur general. i rog s fie manifestat o mai mare grij pentru starea lor. Atrag atenia celor prezeni în mod deosebit asupra lucrului cu prinii. Astzi în Biseric deja sunt create un numr mare de forme de activitate cu familia la toate etapele de învmânt, începând cu vârsta precolar. Acestea includ i convorbirile cu prinii la teme moral-spirituale privind educarea i srbtorile de familie, diverse concursuri i competiii. În special este important participarea comun la serviciul divin. |
| Arhiereul trebuie se fie accesibil pentru fiecare, în primul rând pentru clerici, fr a avea un filtru în persoana unui secretar personal sau eparhial, fr necesitatea de a comunica cu arhipstorul doar prin intermediul transmiterii documentului. Primirea mirenilor privind problemele personale, desigur trebuie s fie mai reglementat. Doar se cunoate c vizitatorii pot fi de diferit tip. Exist i persoane cu un psihic instabil, i persoane bolnave din punct de vedere psihic, ale cror probleme nu cer o comunicare cu arhiereul i care pot fi mângâiai de cineva din pstorii care trudesc lâng Stpân. Dar, totui, episcopul trebuie s fixeze orele de audien pentru mireni. Iar posibilitatea de întâlnire a preoilor cu arhiereul trebuie s fie liber la maximum, ceea ce e destul de real în eparhiile nou create, unde numrul clericilor deseori nu se ridic mai sus de câteva sute de oameni: fr înscriere suplimentar la secretarul eparhial, doar anume Dumneavoastr suntei cârmaciul duhovnicesc al clericilor eparhiali. Accesibilitatea episcopului nu se limiteaz la faptul c se acord condiii clericilor i mirenilor pentru întâlnirea cu episcopul. Ea se manifest prin faptul c arhiereul comunic cu conlocutorii si. Dragi stpâni, s inei minte: modul în care comunicai cu clericii, mai mult decât probabil, c se va oglindi în relaiile lor cu lucrtorii parohiilor i cu enoriaii. În mod special a vrea s atrag atenia tinerilor arhierei asupra acestui lucru. Biserica v-a încredinat o înalt slujire arhiereasc i din punct de vedere al canoanelor, Dumneavoastr suntei prini duhovniceti pentru enoriaii care v sunt încredinai. S v pzeasc Dumnezeu de faptul ca s v trufii c suntei episcopi. Merit oare s mai vorbim c uitarea regulilor elementare ale bunvoinei, amabilitii i respectului fa de tâmplele crunte este inadmisibil pentru toi, dar mai ales pentru episcopi. Treapta de episcop nu ne d nici un drept s fim neamabili i nedelicai. Rangul înalt este doar o responsabilitate. Cu cât este mai înalt rangul, cu atât se va cere mai mult de la noi. |
| 9 mai · • Participarea la recepia solemn la Kremlin, organizat cu ocazia aniversrii a 67 de ani de la Victoria în Marele Rzboi pentru Aprarea Patriei, oferit în numele Preedintelui Federaiei Ruse V.V. Putin. 19 mai · • Liturghia sub cerul liber pe poligonul de la Butovo în apropierea bisericii în cinstea Noilor mucenici i mrturisitori ai Rusiei. 20 mai · • Duminica a 6-a dup Pate, a Orbului. Aniversarea a cinci ani de la reîntregirea Bisericii Ortodoxe Ruse din Patrie i cea din Strintate . Liturghia în catedrala „Hristos Mântuitorul” la Moscova. · • Solemnitatea, consacrat aniversrii a cinci ani de la restabilirea unitii canonice a Bisericii Ortodoxe Ruse în sala Consiliului Suprem a catedralei „Hristos Mântuitorul”. · • Întâlnirea cu mitropolitul Americii de Est i al New-York-ului Ilarion i membrii grupului de lucru în vederea discutrii problemelor cu privire la întrirea unitii bisericeti în sala Consiliului Suprem a catedralei „Hristos Mântuitorul”. 21 mai · • Parastasul pentru pururea pomeniii Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Alexii II i mitropolitul de America de Est i de New-York Lavr la catedrala „Botezul Domnului” în Elohovo. 22 mai · • Ziua pomenirii sfântului ierarh Nicolae Fctorul de Minuni. Liturghia în catedrala Maritim „Sfântul Nicolae” i „Botezul Domnului” din Sanct-Petersburg. Hirotonia arhimandritului Mstislav (Deacina) în treapta de episcop de Lodeinoe Pole. · • Litia pe mormântul prinilor si la cimitirul Bolieohtinski în Sanct-Petersburg. 23 mai · • Întâlnirea Preafericitului Patriarh Chiril cu Preafericitul Arhiepiscop al Atenei i al întregii Elade Ieronim la reedina Patriarhal de la mnstirea „Sfântul Daniil”. 24 mai · • Înlarea Domnului, ziua pomenirii sfinilor întocmai cu apostolii Chiril i Metodie, învtori ai scrisului (ziua Sfântului ocrotitor al Preafericitului Patriarh Chiril), i Ziua scrisului i culturii slavone. Slujirea Dumnezeietii liturghii în catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Kremlin (or. Moscova) au condus-o Întâistttorii Bisericilor Ortodoxe Rus i Greceasc. |
| Permitei-mi s-mi împrtesc gândurile privitor la faptul ce ar fi trebuit s întreprind statul din punctul nostru de vedere. Rusia are o experien pozitiv: msurile care au fost luate în anii 2007-2009 de ctre guvern pentru ridicarea natalitii, în special, alocarea de capital matern, au fost eficiente. Îmi manifest satisfacia c îngrijorarea noastr, expus la întrunirea cu prim-ministru V.V. Putin privitor la necesitatea stimulrii creterii natalitii, în special în regiunile cu rata sczut a natalitii, a fost auzit i au fost întreprinse msuri cu privire la susinerea naterii a trei sau mai muli copii, la susinerea financiar a familiilor, unde se nate al treilea i urmtorul copil. Dar avem impresia c trebuie s ne gândim, totui, la alte modaliti i mijloace de depire a problemei demografice acute de pe poziiile statului i ale instituiilor abilitate de stat. Iar ca acestea s se înfptuiasc, trebuie ca i contiina politicienilor notri s se schimbe. Familia trebuie s fie pus în centrul îngrijorrii, ea trebuie s devin una din prioritile statului. Despre aceasta se vorbete tot mai mult i mai mult, dar ar fi bine ca cele spuse s fie legiferate printr-un act legislativ; chiar s nu fie o lege, dar o declaraie autoritar a puterii supreme cu privire la faptul c starea maternitii, familiei i a copilriei devine prioritatea cea mai important a politicii de stat. Dac e s analizm întreg torentul informaional care atac astzi pe om prin Internet i televiziune, atunci ne putem convinge de faptul c în raport procentual tema familiei, maternitii i a copilriei se afl în urma altor teme. Iar toate acestea semnific c în contiina majoritii absolute a populaiei, inclusiv a celor care pot influena informaia, familia, maternitatea i copilria, aceste probleme nu prezint prioriti. Doar atunci când materialele de ordin demografic, tema familiei vor ocupa un loc mare în torentul informaional, aceasta va fi mrturia despre atenia crescând i interesul crescând al societii, cci ce s mai ascunde, multe surse informaionale activeaz în baza cerinelor consumatorilor. Cu cât e mai mare interesul, cu atât e mai mare efortul de rspuns al surselor de informare. |
|
|
