Так, Феротэн в примечании описывает публичное покаяние короля Кастилии и Леона Фердинанда Великого, имевшее место в 1065 году 357 . Чинопоследование начинается с Lauda, или антифона, и молитв о принятии искренних слез кающегося. Далее следует 50-й псалом и антифон «Помяни, Господи, егда приидеши во Царствии Твоем» 358 . Следуют другие молитвы и благословение, а затем, после молитвы «Отче наш», кающегося облачают во власяницу и отлучают от причастия на время покаяния, обычно на период Великого поста 359 . В этот период о нем молятся по воскресеньям, что мы видели и в Геласианском Сакраментарии. Примирение кающихся, как и в других местах, совершает епископ, но здесь это происходит вечером в Великую пятницу. Чин 360 начинается с того, что кающийся преклоняет колени перед алтарем, и после молитв о том, чтобы он был восстановлен в крещальной чистоте, утраченной через грех, епископ возлагает на него руки и молится о том, чтобы кающийся был удостоен оставления грехов. Далее, молитвы читаются во время принятия кающимся Причащения, которое опять же с очевидностью понимается как собственно момент примирения. Эти молитвы являются прошениями о кающемся, а не актом отпущения грехов. Чин канонического покаяния, содержащийся в Геласианском Сакраментарии, продолжал развиваться. В более разработанной форме он встречается в некоторых позднейших источниках, прежде всего в различных изданиях Романо-германского Понтификала. Долгое время считалось, что в X–XI веках чины канонического покаяния не использовались, хотя и продолжали воспроизводиться в Понтификалах. Однако Сара Гамильтон недавно убедительно доказала, что само наличие между 900 и 1050 годами различных форм покаяния, различающихся в зависимости от церковного центра, показывает, что в действительности эти чины использовались в адаптированном для каждого места виде 361 . Она указывает, что Регино из Прюма († 915) и Бурхард, епископ Вормса (1000–1025), считали отлучение грешников обычной практикой 362 . В случае с Бурхардом кающиеся стояли босые, одетые во власяницы у врат храма; их исповедовали клирики, чтобы обнаружить истинное покаяние, затем их вводили в церковь при пении семи покаянных псалмов, окропляли святой водой и посыпали пеплом и с власяницами на головах изгоняли из храма; в это время клирики пели: «В поте лица твоего снеси хлеб твой... земля еси, и в землю отыдеши» ( Быт. 3:19 ). Они возвращались для примирения в Великий четверг 363 .

http://azbyka.ru/otechnik/bogoslovie/pra...

Служебники старых изданий придерживались греческой практики и предписывали каждение во время аллилуария. Перемена произошла потому, что аллилуарий стали петь сокращенно, без стихов или быстрым темпом, и таким образом для каждения в это время не оставалось возможности. Почти повсеместно каждение совершается во время чтения Апостола и производится так: кадят престол кругом, жертвенник, горнее место, иконы в алтаре, не забыв при этом и икону внутри алтаря над царскими дверями, как и иконы на раскрытых царских дверях, местные иконы, весь иконостас, чтеца, читающего Апостол, клироса, народ и, вернувшись в алтарь, еще раз святой престол. Если кадит диакон, то после этого кадит и священнику. [ 235 ] Служебник предписывает кадить только «святую трапезу окрест и алтарь весь и священника». Это буквальный перевод с венецианского греческого издания; иерусалимская же редакция предписывает кадить «святую трапезу кругом, святой жертвенник, трон, Владычныя иконы и народ из святых дверей». После окончания чтения Апостола поется аллилуарий. Священник, обращаясь к чтецу, говорит: «Мир ти». По греческой практике: «Мир ти, читающему» (ιρνη σοι τ ναγινσκοντι). Чтец отвечает: «И духови твоему». Диакон: «Премудрость». Чтец провозглашает: «Аллилуиа, глас такой-то». Певцы поют «аллилуиа», a чтец произносит, согласно указаниям церковного устава на тот день, соответствующие стихи или припевы, которые называются «аллилуариями». Это пение является подготовительным к чтению Евангелия, увеличивает его торжественность и не должно было бы опускаться или исполняться с небрежными сокращениями, как это утвердилось на практике. «Аллилуиа, — как говорит Скабалланович, — есть, по Апокалипсису, песнь вечности (Апок. 19:1-4). Кроме «аминь», это единственное еврейское выражение, которого не дерзнула коснуться рука переводчика, оставив его в тех звуках, в которых оно вдохновлено Богом; от него веет поэтому духом глоссолалической таинственности». [ 236 ] История аллилуария такова. На Западе был он введен при Папе Дамасе (IV век) для пения только в пасхальный период; со времени Папы Григория Великого (VI век) его стали петь и в другие дни праздников. Теперь аллилуарии поются перед Евангелием, состоят из двукратного аллилуиа, одного стиха и снова аллилуиа. Устав Римской церкви предписывает его петь всегда, кроме Великого поста и подготовительных к нему недель, в будни адвента [ 237 ] и в посты четырех времен. В это время поется у католиков вместо аллилуария так называемый tractus [протяженность, течение], состоящий из нескольких стихов псалма, иногда даже и одного псалма целиком. По мозарабскому церковному уставу, аллилуиа, называемая «lauda» [хвала], поется после Евангелия и тоже переменно со стихами псалма.

http://pravbiblioteka.ru/reader/?bid=697...

·            • Întâlnirea cu preedintele Alianei mondiale a baptitilor pastorul Jihn Upton, preedintele Federaiei Europene a baptitilor pastorul Heinz Guderian i reprezentanii Federaiei Euroasiatice a uniunilor evanghelitilor cretini-baptiti la reedina Patriarhal din stradela Cistyi. 30 martie ·            • Ajunul sâmbetei celei de a 5 - a sptmâni din Postul cel Mare – srbtoarea Lauda Maicii Domnului (Sâmbta Acatistului). Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu în catedrala „Botezul Domnului” la Moscova. ·            • Preafericitul Stpân s-a întâlnit cu Ambasadorul Extraordinar i Plenipoteniar al SUA în Federaia Rus Michael McFaul la reedina Patriarhal din stradela Cistyi. 31 martie ·            • Ziua de sâmbt a sptmânii a 5-a din Postul cel Mare – srbtoarea Lauda Maicii Domnului. Liturghia Dumnezeiasc la biserica în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Tihvin din raionul Alexeevskii (or. Moscova). Hirotonia arhimandritului Elisei (Fomkin) în treapta de episcop de Uriupinsk i Novoanninsk.   APRILIE 1 aprilie ·            • Duminica a 5-a din Postul cel Mare, ziua pomenirii preacuvioasei Maria Egipteanca. Cinul sfinirii mari a bisericii în cinstea sfântului ierarh Nicolae din cartierul Kuznekii la Moscova. Liturghia dumnezeiasc. Hirotonia arhimandritului Nichifor (Hoteev) în treapta de episcop de Otradnaja . 3 aprilie ·            • edina ordinar a Consiliului Suprem Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Ruse , care a avut loc în catedrala „Hristos Mântuitorul”. ·            • Întâlnirea cu Preedintele Transnistriei E.V. evciuk la reedina Patriarhal i Sinodal de la mnstirea „Sfântul Daniil”. 4 aprilie ·            • Întâistttorul s-a întâlnit cu eful Republicii Karaceaevo-Cerkesia R.B. Temrezov i eful Republicii Kabardino-Balkaria A.B. Kanokov la reedina Patriarhal i Sinodal de la mnstirea „Sfântul Daniil”. ·            • Discuia cu guvernatorul regiunii Kursk A.N. Mihailov la mnstirea „Sfântul Daniil”.

http://patriarchia.ru/md/db/text/2683153...

l, 18 c. 389 c. 679 Rationalis natura non est nisi Deus, et angelus et anima hominis, per quam homo dicitur rationalis. De conc. virg. 3 c. 436 с. В дальнейшем изложении, не уделяя места для специальной характеристики ангелологии Ансельма, мы будем пользоваться теми её данными (из трактата De casu diaboli), которые mutatis mutandis имеют отношение вообще к учению Ансельма о «разумной природе». 680 Deus rationalem naturam ad intelligendum et amandum se creavit. De concord. 3 q. 13 c. 538 c. Omnis voluntas rationalis creaturae subjecta esse debet voluntati Dei. Hoc est debitum, quod debet angelus et homo Deo. C. D. h. 1, 11 c. 376 c. 681 Ad hoc factam esse rationalem naturam certum est, ut summum bonum super omnia amaret et eligeret, non propter aliud, sed propter psum; si enim propter aliud, non ipsum, sed aliud amat. Ib. 2, 1 c. 401 c. Ad non peccandum inutile est odium poenae, ubi solus amor justitiae sufficit. De casu diab. 24 c. 356 c. Lauda (Deum) et ex toto corde lauda. et quem laudas dilige; quia ad hoc facta es (anima), ut laudes et diligas... Sed cum ex toto corde eum laudaveris et diligens laudaveris, nihil ab eo aliud, quam ipsum expetes, ut ipse sit finis desiderii tui, ipse praemium laboris, ipse solatium hujus umbrabilis vitae, ipse possessio illius beatae vitae. Medit. 1, 2 c. 711 c. 682 Deus meus, et Dominus meus, spes mea et gaudium cordis mei, dic animae meae, si hoc est gaudium, de quo nobis dicis per Filium tuum: Petite et accipietis , ut gaudium vestrum sit plenum ( Ин.16:24 ). Inveni namque gaudium quoddam plenum et plusquam plenum... Non totum illud gaudium intrabit in gaudentes, sed toti gaudentes intrabunt in gaudium... Gaudium illud certe quod gaudebunt electi tui, nec oculus vidit etc... Tantum gaudebunt, quantum amabunt; tantum amabunt, quantum cognoscent... Oro, Deus, cognoscam te, amem te, ut gaudeam de te. Et si non possum in hac vita ad plenum, vel (ut) proficiam in dies, usque dum veniat illud ad plenum: proficiat hic in me notitia tui et ibi fiat plena; crescat amor tuus et ibi sit plenus, ut hic gaudium meum sit in spe magnum et ibi sit in re plenum. Proslog. 26 c. 242 c.

http://azbyka.ru/otechnik/prochee/v-pamj...

Otros se revelan por su contenido como cantos decididamente litúrgicos; así, además de los ya notados, los salmos 145, Lauda anima mea Domínum; 146, Laúdate Dominum quoniam bonus; 141, Lauda lerusalem, Dominum; 148, Laúdate Dominum de caelis; 149, Cántate Domino; 150, Laúdate Dominum in sanctis eius, y además los grandiosos himnos a Yahvé de los salmos 67, Exurgat Deus; 95, Cántate Domino canticum novum; 96, Dominus regnavit, exultet térra, etc. Otros dejan comprender por su fórmula final que han sido admitidos al uso litúrgico, como los salmos 3, 20, 27, 50, 123, 124, 130, 133, etc. Otros, en fin, por su inscripción demuestran que han sido compuestos con vistas a su empleo en el culto; así el 29, Para la clausura de la fiesta de los tabernáculos; el 30, Para la consagración del templo; los salmos 119–133, Canto de las ascensiones, para uso de los peregrinos que subían a Jerusalén, etc. Por lo demás, los salmos, que tenían en un principio carácter puramente personal, con su inserción en el Salterio entraron en el uso ritual, y así toda la reunión de los 150 salmos fue para los hebreos el libro de la oración litúrgica. El Salterio, junto con los otros libros sagrados, pasó de la Sinagoga a la Iglesia primitiva, la cual no sólo lo recibió como un texto de oración inspirada colectiva e individual, sino que lo introdujo en su nueva liturgia, en la consideración de que en todas sus páginas se refleja el misterio de Cristo: adúmbrala (est) imago Christi Redemptoris in ómnibus psalmis. El, en efecto, había declarado (Lc. 24) que los salmos contenían los oráculos respecto a su misión; muchas veces había dado el ejemplo de orar y de argumentar sirviéndose de los salmos, substituyendo la propia persona por la del salmista y haciendo propios sus sentimientos. En las palabras de los salmos, decía San Agustín, yo escucho Christi vocem vel psallentem, vel gementem, vel laetantem in spe, vel suspirantem in re. Precisamente por este su contenido cristológico, la Iglesia ha orado siempre y orará con los salmos, expresión de la oración de Cristo; y escogiendo de ellos con preferencia los textos de la liturgia, intentó interpretar exactamente y expresar los sentimientos mismos de su divina Cabeza.

http://azbyka.ru/otechnik/spanish/histor...

Arhiva Preafericitul Patriarh Chiril a oficiat utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo 4 aprilie 2014 19:25 La 4 aprilie 2014, în ajunul zilei de sâmbt a Postului Mare – srbtoarea Lauda Maicii Domnului (Sâmbta Acatistului), Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo, or. Moscova. Conform tradiiei, Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse a sosit la acest serviciu divin de la catedrala în cinstea Botezului Domnului cu icoana Maicii Domnului „Umilenie” de la mnstirea ”Sfântul Serafim” din Diveevo, icoan venerat de cuviosul Serafim de Sarov, pstrat pe parcursul anului în biserica în cinstea icoanei Maicii Domnului din Vladimir a reedinei Patriarhale din stradela Cistyi. Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse a binecuvântat cu icoana pe credincioi, apoi sfânta relicv a fost instalat în biseric pentru închinarea în rugciune. Împreun cu Sanctitatea Sa au slujit: mitropolitul de Istra Arsenii, primul vicar al Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii pentru or. Moscova; arhiepiscopul de Egorievsk Marc, eful Direciei pentru instituiile din strintate a Patriarhiei Moscovei; protoiereul Alexandr Agheikin, parohul catedralei „Botezul Domnului”; clericii catedralei; clerul din or. Moscova. În altar s-a rugat parohul de onoare al catedralei „Botezul Domnului” protoiereul Matei Stadniuk. La serviciul divin a cântat corul de dreapta i de stânga a catedralei „Botezul Domnului” (regeni – Vladimir Togotin i Ecaterina Loghinova). Dup terminarea serviciului divin slujitorii bisericii i numeroi   credincioi s-au închinat icoanei venerate a Maicii Domnului. Serviciul de pres al Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii     Календарь ← 6 martie 2022 19 aprilie 2020

http://patriarchia.ru/md/db/text/3619710...

Arhiva Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo 4 aprilie 2014 20:26 La 4 aprilie 2014, în ajunul zilei de sâmbt a Postului Mare – srbtoarea Lauda Maicii Domnului (Sâmbta Acatistului),Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo, or. Moscova. Conform tradiiei, Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse a sosit la acest serviciu divin de la catedrala în cinstea Botezului Domnului cu icoana Maicii Domnului „Umilenie” de la mnstirea ”Sfântul Serafim” din Diveevo, icoan venerat de cuviosul Serafim de Sarov, pstrat pe parcursul anului în biserica în cinstea icoanei Maicii Domnului din Vladimir a reedinei Patriarhale din stradela Cistyi. Serviciul de pres al Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii   Album foto «Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo» Album foto «Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo» Album foto «Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo» Album foto «Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo» Album foto «Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo» Album foto «Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo» Album foto «Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo» Album foto «Utrenia cu citirea Acatistului Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu la catedrala în cinstea Botezului Domnului în Elohovo»

http://patriarchia.ru/md/db/text/3621607...

Dar parc nu se rupea inima Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu, când Ea auzea despre toate aciunile pline de rutate, uneltite împotriva Fiului Ei? Parc nu se scârbea inima Ei i atunci, când fariseii la al treilea Pate al slujirii obteti a Mântuitorului au venit în Galileea din Ierusalim, doar din cauza c El nu a mers la Ierusalim, cci nu sosise înc ceasul Lui, iar acolo se pregteau s se rfuiasc cu El? Au venit fariseii în Galileea, o ar panic i linitit, pentru a-I urmri orice cuvânt de al Lui i a-l transmite la Sinedrion – pentru a-L demasca pe Iisus în crime împotriva Legii, împotriva poporului. Parc era de o parte Preacurata Maic a Domnului? Bineîneles c nu. Ea a fost alturi de Feciorul Ei, Ea vedea i auzea totul, Ea nu putea s nu îneleag ceea ce se petrece, c doar câteva luni mai erau pân la sfâritul groaznic al Fiului Ei. Toate acestea nu prezentau doar o suferin de moment i nu doar aceea ce s-a artat în apogeu, pe Golgota – era o suferin de fiecare or, de fiecare clip, era Crucea Ei  din timpul întregii sale viei, fr a avea nici o slav – pân la moarte. Slava Maicii Domnului a fost moartea ei trupeasc, înlarea Ei la Cer, de aceea noi srbtorim atât de solemn Adormirea Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu, fiindc aceasta a fost artarea slavei Ei înc pe pmânt. Astzi noi ridicm slav Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu, acelei Care a purtat prin toat viaa o cruce deosebit, Care ne-a artat pilda nu doar a unei viei sfinte, a puritii minii i a inimii, a dragostei, dar i a rbdrii, a curajului, a capacitii de a purta în mod destoinic i mântuitor o extrem de grea cruce, care, doar ea, mântuiete pe om. Preasfânta Nsctoare de Dumnezeu a fost ridicat la cer nu doar pentru faptul c a artat prin Sine cel mai mare dar al harului Dumnezeiesc, dar i pentru faptul c prin viaa Sa ea a susinut acest dar. Prin rbdarea, suferina i scârbirea Sa Ea a înmulit acest dar, aducând o mrea jertf lui Dumnezeu prin toat viaa Sa. i astzi noi O proslvim pe Preacurata Maica Domnului i învm de la Ea s purtm în mod mântuitor crucea, O proslvim ca pe rugtoarea pentru întreg neamul omenesc, Care, trecând pe crrile pline de scârbire ale vieii Sale de pe pmânt, azi în slav st în faa Fiului Su i Domnului nostru i, credem, c se roag pentru noi, pe fiecare din noi întrind-ne în purtarea propriei cruci, pe fiecare din noi întrind-ne în calea ctre mântuire pentru înfptuirea i proclamarea adevrului lui Dumnezeu.

http://patriarchia.ru/md/db/text/2127836...

Dup Te Deum, Preafericitul Patriarh Chiril l-a salutat pe Preafericitul Irineu. Întâistttorul Bisericii Sârbe s-a adresat cu un cuvânt de rspuns: „V mulumesc, Iubite Confrate, pentru c m-ai invitat la aceast mare solemnitate a Bisericii Ruse fraterne. Srbtoarea cuviosului Serghie este una din principalele srbtori în Rusia, i pentru mine este o deosebit cinste s m aflu în Rusia anume în aceste sfinte zile, s m rog împreun cu Sanctitatea Voastr de srbtoarea cea mai solemn pentru Dumnoavostr i turma Dumneavoastr. Viaa cuviosului Serghie poate înva multe pe orice om credincios, indiferent în care parte a lumii el ar tri i ce limb ar vorbi. Aceast via este pe înelesul oricui. O pereche de soi bineredincioi se ruga lui Dumnezeu i a primit un fecior, în care s-au acumulat virtuile prinilor i ale întregului inut unde cretea copilul. Iat lauda unei csnicii oneste! Scriptura glsuiete: „Iar dac este pârga (de fin) sfânt, i frmânttura este sfânt; i dac rdcina este sfânt, i ramurile sunt” (Rom. 11:16). De Duhul Sfânt cuviosul Serghie s-a ptruns înc în pântecele mamei sale, i într-atât de extralumeasc a fost viaa acestui copil c pân i cartea a învat-o el nu de la om, ci prin aciunea Îngerului care i-a fost trimis de Dumnezeu. Maturizându-se, el toate puterile sale le-a consacrat Domnului Iisus Hristos. Tot aa i fiecare om rus, i fiecare sârb trebuie s procedeze – puterile bune s le dea lui Dumnezeu. „Cci unde este comoara ta, acolo va fi i inima ta” (Mt. 6:21). Iat, fie ca i comorile tinerilor notri s se afle în cer, i inimile lor s se gseasc acolo. i atunci le va da Dumnezeu o mare putere. Aa i cuviosul Serghie, postea i se ruga fr s-l vad cineva, dar era de temut pentru toi dumanii: i pentru demonii nevzui, care fugeau de rugciunea lui ridicat în singurtate, i pentru dumanii cei vzui, pe care i-a alungat din pmântul rus prin binecuvântarea dat marelui cneaz Dimitrie Donskoi. Un adevrat tat al pmântului Rusec, astfel este demn el de a fi venerat, ca nici un alt sfânt. Din aceast cauz îl iubete poporul, i un har deosebit va fi în acest loc pururea.  

http://patriarchia.ru/md/db/text/3109144...

Scommate, verúm aliàs conveniente rei. Nam Tua dum cunctas cunctorum adflictio vincit, Rex adflictorum jyre vocandus eras. 2. Надпись к Иконе Богоматери с предвечным Младенцем и Иоанном Крестителем Надпись к Иконе, на которой изображена Богоматерь, держащая Младенца Христа спящего, и грозящая младенцу Иоанну Предтече, чтоб не разбудил Его. Delicias turbare meas, о! pusio, noli; Imo quem cupias evigilare, vide. Cum surget Puer hic quondam, pro carmine Vatum, Concutiet terras, aethera acissa ruent! Ответ Предтечи. At Mater, saevum tunc induet Ille leonem: Scaena moderna Agni lusibus apta meis. Imo, quod hic Agnus certas prognatus in aras, Vis non vis, gremio non retinebis Eum. 3. Надписи к портрету Графа Миниха А. Sic citatacitata 281 citata os, sic oculos gerit Illustrissimus Heros; Ars hic officio non male functa suo: Ast animum quantum gerit, ut virtute refulget, Ars fungi officio, non valet ulla suo. B. Gloria Tu Russis, timidis sed fulmina Turcis; Ladoga dira minas perdidit arte Tua. Fatis aequa Tibi dextris mens atque sinistris, Ex Te, Heros quid sit, discere quisque potest. 4. Совет больному Si gravis excruciat morbus, si saeva podagra Te premit, et lectus debile corpus habet; Vulneris Auctorem, suscepto vulnere, lauda: Vulneris ista tibi certa medela datur. Utque canens cythara, fidium si ruperit unam, E manibus cytharam ponit, et ore canit: Aegra suos menti sic dum caro denegat usus, Gaudia mente tibi, carne jacente, para. 5. Надпись к Иконе Страждущего Христа Спасителя Gdy citatacitata 282 citata na Chrystusa woon paszcz czerwony, Raz farb, drug wasn krwi zbruczony; Gdy cierniem gow ukoronowano, Katowsk trcin, zamiast sceptra, dano: Królem ydowskim mordercy go zwali, Lc, lecz y z prawd poniekd zgadzali: Gdy bowiem Chrystus wsiystkich utrapionych Przewyzszy, godzien zwa si Królem onych. 6. Надпись к Иконе Богоматери, изображенной с мечем вонзенным в Ее грудь Y twarz wyblada, y usta czystoci, Y czoo swoiey pozbyo piknoci. Zdaie si niby z oczu za wypywa,

http://azbyka.ru/otechnik/Georgij_Koniss...

   001    002   003     004