| ч. ученое сословие. На высшей ступени общества стоял правитель (r í — король), к-рому подчинялось племя (t ú ath). В VI–IX вв. насчитывалось ок. 150 племен. Власть не передавалась напрямую от отца к сыну, правитель выбирался из членов одного рода по родству или по свойству с одним из прежних правителей, по социальному статусу матери. Правитель собирал племя на собрание-ярмарку ( ó enach), где заключались сделки, происходили состязания колесниц, поэты-сказители читали родословия правителей и саги. Общественные отношения определялись «ценой чести» (l ó g n-enech), соответствующая ей сумма выплачивалась в случае убийства или тяжкого оскорбления. «Цена чести» человека любого статуса вплоть до правителя могла быть утрачена при некорректном поведении (нарушении клятвы, уклонении от суда, отказе в гостеприимстве (es á in); особо осуждались убийства родичей (fingal)). В суде свидетельство человека высокого ранга считалось более действенным. Привилегированный слой общества (flaith) делился на группы в зависимости от богатства и могущества, в т. ч. от количества зависимых (клиентов). Существовало 2 вида клиентской зависимости (c é ilsine) — свободная и несвободная, клиенту (c é ile) предоставлялся лен (чаще всего скот), к-рый должен был быть постепенно возвращен. Известно о свободных (b ó aire) и полусвободных (fuidir) крестьянах. На самых низких ступенях общества стояли крестьяне, прикрепленные к земле (senchl é ithe), и рабы (mug). Высокое положение в ирл. средневек. обществе занимали поэты — филиды (file, мн. ч. filed) и др. представители «благородных» профессий. Статус поэта определялся его профессиональной квалификацией (поэт высшего класса (оллам) по статусу был равен правителю). Друиды (ирл. drui, лат. magus) после распространения христианства утратили влияние в ирл. обществе, хотя упоминания о них в источниках встречаются. Распространение христианства. Церковное устройство. В V в. благодаря контактам с рим. Британией в И. проникли сведения о христианстве, появились христ. |
| ч. от количества зависимых (клиентов). Существовало 2 вида клиентской зависимости (céilsine) - свободная и несвободная, клиенту (céile) предоставлялись скот, земля или др. имущество, которые должны были быть постепенно возвращены. Известно о свободных (bóaire) и полусвободных (fuidir) крестьянах. На самых низких ступенях общества стояли крестьяне, прикрепленные к земле (senchléithe), и рабы (mug). Высокое положение в ирл. средневек. обществе занимали поэты - филиды (file, мн. ч. filed) и др. представители «благородных» профессий. Статус поэта определялся его профессиональной квалификацией (поэт высшего класса (оллам) по статусу был равен правителю). Друиды (ирл. drui, лат. magus) после распространения христианства утратили влияние в ирл. обществе, хотя упоминания о них в источниках встречаются. Распространение христианства. Церковное устройство Родословие Христа в Евангелии от Луки. Книга из Келлса. Кон. VIII – нач. IX в. (Dublin. Trinity College Library. A. I (58). Fol. 200r) Родословие Христа в Евангелии от Луки. Книга из Келлса. Кон. VIII – нач. IX в. (Dublin. Trinity College Library. A. I (58). Fol. 200r) В V в. благодаря контактам с рим. Британией в И. проникли сведения о христианстве, появились христианские общины. Об этом свидетельствует наличие в ирл. языке древних заимствований церковной лексики, пришедших из устной речи (ирл. cruimther - от лат. presbyter; ирл. Casc - от лат. Pascha). Согласно «Хронике» Проспера Аквитанского (сер. V в.), в 431 г. к «ирландцам, верующим во Христа» (ad Scottos in Christum credentes - Prosper. Chron.//MGH. AA. T. 9. P. 473) был направлен еп. Палладий . В соч. «Против Собеседника» (Contra Collatorem) (432) Проспер утверждал, что папа Римский св. Келестин I «варварский остров» (т. е. И.) сделал христианским, направив туда епископа ( Prosper. Contr. Collat.//PL. 51. Col. 271). В средневек. ирл. традиции сведения о еп. Палладии немногочисленны, его деятельность представлена как неудачная. Однако к успехам ирл. миссии Палладия могут относиться слова свт. |
| 39 Блаж. Иероним пишет (Творения XVII, стр. 6): «до того дня патриархи иудеев посылали (своих) апостолов (к Галатам); от них-то, по моему мнению, тогда развращенные (соблазненные) из Галатов приняли обычай соблюдать предписания закона». 43 Так, говорится, что – бурные в начале битвы – в разгар ее Галлы вели себя хуже женщин (Tim.Liv. X, 28), конечно, в случае излишней затяжки сражения. 44 Ю. Цезарь (De bell Gall. II, 1) констатирует у Галлов mobilitas et levitas animi. Cp. Tacit. Germ. 29. 45 Блаж. Иероним свидетельствует, что «Галаты происходят… из числа более звероподобных Галлов» (Творения XVII, стр. 75); «они непослушны и тупы и нелегко усвояют мудрыя наставления» (стр. 61). См. у Prof. W. М. Ramsay. А Historical Commentary, р. 53: «old barbaric and Celtic character». 46 О друидах и друидизме см. у August Fick, Vergleichendes Worterbuch, S. 465. Stokes–Bezzenberger, Urkeltischer Sprachsatz, S. 157: drui-s, druid-os – Wahrsager, Druid. У Pauly-Wissowa в статье о друидах (V, 5р. 1730–1738) говорится, что родиною друидизма была Британия, откуда он перенесен в Галлию (Sp. 1735), и Малоазийские Галаты может быть, знали его (Sp. 1736). Доселе некоторые отголоски друидических обычаев встречаются и поддерживаются в Ирландии, Британии и Бретани. 47 Ср. у Ch. Daremberg et Edm. Saglio, Dictionnaire des antiquites grecques et romaines I, 2 (Paris 1887), p. 1679–1690. 48 Однако уже с последних времен республики: † Prof. Th. Mommsen, Romische Geschichte V4, S. 313; русский пер. V, стр. 305. 49 См. присягу на верность Риму в храмах Августа (Августеумух) при воздвигнугых ему алтарях (жертвенниках) от 6-го марта 3 года до р. Хр. со стороны жителей присоединенной к Галатии Дейотаровой части Пафлагонии (ср. выше стр. 10) – Фаземонитиды (Фаземан Неаполь Нео-Клавдиополь Андрата (?), ныне Везир-Кёпрю). По этому памятнику «культ Августа имеет уже значение государственного учреждения и водворяется в (названной) стране немедленно после присоединения ее к пределам римской империи», а личность государя является в ореоле божественного величия, как «сына Божия» († проф. |
| Arhiva Mesajul de felicitare al Sanctiti Sale Patriarhul Chiril adresat cu prilejul hramului mnstirii ruseti „Sfântul Pantelimon” de pe Athos 9 august 2016 10:00 Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril a felicitat fraii mnstirii ruseti „Sfântul Pantelimon” de pe Muntele Athos cu prilejul srbtorii hramului. Monahilor mnstirii ruseti „Sfântul Pantelimon” de pe Athos Cinstii prini i frai! Felicit cordial pe toi fraii cu prilejul srbtorii hramului mnstirii – ziua pomenirii sfântului marelui mucenic i tmduitor Pantelimon. „Minunat este Dumnezeu întru sfinii Lui, Dumnezeul lui Israel” (Ps. 67:36) – exclam Biserica prin cuvintele Psalmistului, proslvind minunile demne de uimire, artate de Dumnezeu prin mijlocirea sfinilor Si. În aceast zi solemn noi, întâi de toate, ridicm laud Creatorului pentru multiplele tmduiri, svârite de El pentru rugciunile sfântului Pantelimon. Credem c cinstitul su cap a fost transmis de arul sârbesc Stefan Duan vechii mnstirii a rosilor de pe Athos prin Pronia lui Dumnezeu. Sfântul tmduitor nu doar c i-a ales acest loc al aflrii sale, dar i are grij în permanen de bunstarea lui, de faptul ca aici s nu conteneasc rugciunea i s nu se împuineze nevoina monahal. Ocrotitorul mnstirii ruseti este venerat în întregul Munte Athos, unde sunt venerate moatele multor sfini. De srbtoarea sa el adun pe iubitorii de Dumnezeu din diferite mnstiri athonite, din diverse Biserici Ortodoxe Locale i, bineîneles, din Biserica Ortodox Rus, în care se srbtorete pe scar larg în acest an aniversarea a 1000 de ani de la prima atestare în scris a prezenei monahale ruse pe Sfântul Munte. Srbtorirea hramului mnstirii este adumbrit în acest an de tristeea de pe urma decesului egumenului su. Credem c Creatorul a toate nu va lsa pe fraii mnstirii rmai orfani, iar adormitului întru fericire shiarhimandritul Ieremia îi va svâri venica pomenire i îi va drui odihn în slaurile cereti. Pentru mijlocirea în rugciune a sfântului marelui mucenic i tmduitor Pantelimon fie ca Domnul s druiasc tuturor frailor întru Hristos i pelerinilor care au sosit la srbtoare bucurie duhovniceasc, sntate trupeasc i ajutorul Su abundent pentru o cale fr de piedici ce duce spre mântuire. Chem asupra voastr tuturor binecuvântarea lui Dumnezeu. +CHIRIL, PATRIARHUL MOSCOVEI I AL ÎNTREGII RUSII Календарь ← 6 martie 2022 19 aprilie 2020 |
| Arhiva Preafericitul Patriarh Chiril: Shisma bisericeasc din Ucraina poate fi depit doar pe calea canonic 23 februarie 2014 13:40 „Deja mai bine de 20 de ani, pe teritoriul Ucrainei au loc procese politice, a cror urmare este scindarea tragic a Bisericii noastre. Pe parcursul anilor trecui au fost încercri de a folosi puterea politic pentru a soluiona problema Bisericii în Ucraina. Vreau s spun azi, adresându-m întregului popor ucrainean: puterea nu trebuie s se amestece în treburile Bisericii. Nu este cu putin ca prin for s fie soluionate problemele Bisericii. Unitatea Bisericii nu poate fi realizat în urma aciunilor violente”, a declarat Preafericitul Patriarh Chiril în predica de dup Liturghia oficiat la 23 februarie 2014 în biserica „Sfântul Arhanghel Mihail” în Tropariovo, or. Moscova. „Niciodat în istorie nu s-a reuit a soluiona prin violen problemele Bisericii. Trebuie ca Biserica s soluioneze în mod independent, fr a se baza pe nici un fel de factori externi, toate problemele care stau în faa ei”, a constatat Preafericitul Stpân. „Azi, ca i mai înainte, m adresez ctre fraii i surorile din Ucraina, care se afl în sciziune, cu apelul ctre unitate. Dar nu ctre acea unitate, care va fi urmarea conjuncturii politice schimbate, nu ctre acea unitate, care se va baza pe putere, dar ctre acea unitate, care va proveni din dorina sincer de a se întoarce la principiile canonice, fr de care nu poate tri Biserica”, a continuat Patriarhul Chiril. „Depirea schismei trebuie s mearg întotdeauna pe calea returnrii la principiile canonice ale existenei Bisericii. Doar o astfel de unitate va fi durabil i mântuitoare”, este convins Întâistttorul. „Cred c pentru rugciunile cuvioilor din Pecerska Kievului, pentru rugciunile tuturor sfinilor, care au strlucit în Biserica noastr, Domnul va pstra Biserica în Ucraina i va drui poporului ucrainean puterea de a depi multe dificulti ale strii ei duhovniceti i materiale, i în primul rând – pe cale legitim i dreapt a depi scindarea Bisericii. Credem c puterea duhovniceasc, care decurge din Cristelnia kievean a Botezului, care ne ajut s pstrm unitatea duhovniceasc pe parcursul a o mie de ani, i azi ne va ajuta s învingem dificultile i scindrile, bazându-ne pe credina ortodox, pe Cuvântul lui Dumnezeu”, a constatat Preafericitul Patriarh Chiril. Serviciul de pres al Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii Календарь ← 6 martie 2022 19 aprilie 2020 |
| Arhiva Predica Preafericitului Patriarh Kiril, inut pe treptele catedralei „Înlarea Sfintei Cruci” în or. Lesosibirsk 13 septembrie 2012 21:00 La 13 septembrie 2012, în timpul vizitei de Prim sfânt ierarh la Mitropolia de Krasnoiarsk, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Kiril a vizitat catedrala „Înlarea Sfintei Cruci” în or. Lesosibirsk. De pe treptele catedralei Preafericitul Patriarh s-a adresat cu o predic ctre locuitorii oraului. Înaltpreasfinia Voastr, stpâne mitropolit Panteleimon! Preasfinia Voastr, stpâne Nicodim! Dragi stpâni! Stimate Lev Vladimirovici! Stimate Boris Alexandrovici! Dragi frai i surori! Cu un sentiment aparte privesc la voi de pe treptele mreei catedrale „Înlarea Sfintei Cruci”, construit cu eforturile celor care trudesc aici. Aceasta mrturisete despre faptul c în poporul nostru este vie credina ortodox. Dac noi ridicm astfel de biserici mree, dac noi înelegem importana construirii bisericilor lui Dumnezeu, înseamn c noi înelegem i semnificaia vieii duhovniceti a omului. Iar aceasta e cel mai important, deoarece astzi totul ce se prbuete asupra contiinei omului, fie televiziunea sau Internetul, nu ne pune pe gânduri referitor la viaa noastr duhovniceasc. Totul este orientat asupra faptului ca s îndrepte contiina omului asupra ceea ce este de moment, material, trupesc, iar foarte des – asupra pcatului. Multe eforturi sunt îndreptate asupra dezlnuirii instinctului omenesc, asupra transformrii omului în animal, ca el s piard toate reperele morale. Cu astfel de oameni este uor a conduce, este uor a le impune stereotipuri de gândire i de comportament, este uor a-i transforma în instrumente de realizare a propriilor intenii. Omul liber este întotdeauna un om duhovnicete puternic, este un om care triete într-un sistem foarte concret al valorilor. Pentru noi, ruii, dintr-un aa sistem al valorilor fac parte astfel de noiuni ca dragostea pentru poporul tu, pentru ara ta, pentru Patrie, dragostea pentru Dumnezeu, dragostea pentru apropiaii ti, pentru prini, pentru copii. Iar acolo unde este dragoste, acolo întotdeauna este sacrificiu, acolo este întotdeauna capacitatea de a te drui altuia. Doar astfel au vieuit întotdeauna oamenii în condiiile grele, severe ale Siberiei, ajutând unul altuia, deseori salvându-se unii pe alii. Acolo, unde este solidaritate, unde este ajutorul reciproc, unde este sentimentul umrului vecin, acolo întotdeauna este buntate, acolo este dragoste, acolo sunt valori supreme ale vieii omeneti. |
| Capacitatea de a privi istoria prin prisma Învierii Domnului este important în aceast epoc mai mult ca niciodat — epoc în care inteniile i tririle înalte i nobile sunt limitate de grijile materiale, iar timpul care fuge uimitor de repede îi face pe contemporanii notri s uite c « zilele rele sunt » (Efeseni 5:16). Trind cu noutile, temerile i grijile de moment avem tendina de a uita cele mai importante lucruri: mântuirea sufletului, planul divin din venicie, sfinenie i desvârire. Învierea Domnului ne permite s ne ridicm peste agitaia de rutin, pentru a vedea dragostea Divin în toat grandoarea ei, care pentru neamul omenesc a ajuns pân la cruce i moarte. Din acest motiv este important s contientizm c prin Învierea Sa, Domnul reînnoiete natura uman, dând întrire puterilor sufleteti fiecrui cretin în slujirea sa fa de Biseric, ar, societate, familie i aproape. Nu sunt puine greutile pe care le întâmpin atât oamenii simpli, cât i popoare întregi: astzi oamenii de pe întregul mapamond sufer de vrajb, rzboaie, srcie, boli, singurtate i alte neajunsuri sociale. Lumea se consum în cutarea unui trai mai bun, încercând cu disperare s gseasc rspunsuri la întrebrile sale în logica uman, în tehnologii politice sau reete economice. Biserica, precum i istoria vorbesc despre un singur lucru: viaa trebuie trit în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu i atunci în lumina Învierii lui Hristos ni se va descoperi sensul celor ce se întâmpl i vom cpta astfel capacitatea de a rspunde adecvat celor mai periculoase provocri ale contemporanietii. Fie ca Mântuitorul Înviat s insufle i în sufletele noastre hotrârea de nestrmutat de a tri dup poruncile Sale! Vom împrti unii cu alii bucuria acestui triumf! S le înclzim inimile celor care sufer i duc lipsuri! S vestim Învierea Domnului tuturor: aproapelui i celui îndeprtat. Cu sârguin s lucrm spre prosperarea rilor în care trim. Înal rugciuni fierbini ctre Domnul spre a ne drui via linitit i panic. Fie ca Bunul Dumnezeu s trimit Bisericii Sale ajutor i putere spre a fi de folos duhovnicesc popoarelor pstorite, pentru ca toi împreun s cretem în credin, ndejde i dragoste. |
| Arhiva Adresarea Sanctitii Sale Patriarhul Chiril ctre telespectatori de srbtoarea Naterii Domnului 7 ianuarie 2017 03:00 La 7 ianuarie 2017, de srbtoarea Naterii Domnului Iisus Hristos, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril s-a adresat ctre telespectatori. Iubii frai i surori! Astzi srbtorim Naterea Domnului. Aceast luminoas srbtoare este una din cele mai importante în calendarele tuturor Bisericilor Cretine. Aceasta nu este un lucru întâmpltor. Gândind la semnificaia ei, noi ar trebui s cdem pe gânduri referitor la cauza unei atenii atât de mari acordat evenimentului devenit baza solemnitii de azi. Proslvind evenimentul Naterii lui Hristos, Biserica vede în el un moment decisiv în istoria omenirii, apariia posibilitii de a schimba radical mersul tragic al vieii, de a ne întoarce de la întuneric ctre lumin, de la degradare – la furire, de la pcat – la evlavie, de la moarte – la via. Aceasta a fost posibil datorit faptului c Dumnezeu Însui vine în ajutorul omului ca s-l elibereze de la jugul rului. Domnul, venind în aceast lume, nu doar ne-a descoperit înalta i cu adevrat Dumnezeiasca învtur i ne-a druit Testamentul Nou – Mântuitorul a fcut ceva mult mai mre. El vine la noi pentru a ne sluji i a Se drui pentru rscumprarea multora. El s-a druit nou pe Sine în totalitate, devenind pentru fiecare credincios izvorul i dttorul unei noi viei. Semnele acestei noi viei sunt: iubirea, bucuria, pacea, încrederea, blândeea, buntatea, milostenia, rbdarea. Fr aceste virtui lumea se va pogorî în întunericul rutii i autodistrugerii. Astzi, când srbtorim Naterea Domnului Iisus, a vrea s m adresez ctre voi toi cu vorbele inspirate, spuse cândva de apostolul Pavel: „Purtai-v sarcinile unii altora i aa vei împlini legea lui Hristos” (Gal. 6:2). S fim îngduitori fa de slbiciunile i neputinele unora fa de alii, s fim mai rbdtori i mai buni fa de apropiai, s druim unii altora mai mult bucurie i dragoste. S ieim din spaiul unei realiti virtuale în viaa adevrat, real, descoperind comorile inimii noastre oamenilor care cu adevrat au nevoie de atenie i grij. |
| În biseric activeaz reprezentana Patriarhiei Moscovei, care este chemat s înfptuiasc relaia dintre Bisericile noastre, la fel reprezentana bulgar activeaz într-una din bisericile cele mai slvite ale oraului Moscova. Consider c sarcina reprezentanelor const nu doar în faptul de susinere a unui înalt nivel de relaii cu ierarhii, clerul, dar i în faptul ca s contribuim la schimbul reciproc de experien duhovniceasc a oamenilor, care vin s se roage în bisericile reprezentanei”. Preafericitul Patriarh a transmis în dar bisericii „Sfântul Nicolae” icoana Maicii Domnului de la Vladimir cu o inscripie memorabil i o candel, un ou de Pate, împodobit cu perle, precum i o ediie artistic a Bibliei, o Evanghelie de pristol i un Trebnic. În biblioteca parohiei au fost transmise un complet de ediii, inclusiv crile, scrise de Patriarhul Kiril. Cu recunotin pentru trudele, pe care le poart în Sofia parohul bisericii ruse, Preafericirea Sa a înmânat egumenului Filip (Vasiliev) o cruce pectoral. „Fie ca Domnul s v ajute i s v întreasc în realizarea slujirii pstoreti, diplomatico-bisericeti, liturgice întru binele Bisericilor noastre i al popoarelor noastre”, - a spus Preafericitul Stpân. Ambasadorilor care au fost prezeni în biseric au fost înmânate daruri tradiionale de Pate – ou ornamentate artistic. Elevii colii de pe lâng Ambasad au înmânat Întâistttorului Bisericii Ruse flori i au cerut binecuvântarea lui. Apoi, ieind în pridvor, Preafericitul Patriarh Kiril înc odat a salutat pe locuitorii oraului cu un strigt pascal: „Hristos a Înviat!” În cuvântul ctre cei prezeni, Preafericirea Sa a menionat, c biserica aceasta este un monument, ridicat în cinstea la ceea ce este cel mai scump ce poate drui un om altuia – viaa, fiindc a fost construit în memoria acelor oameni rui, care s-au jertfit pentru fraii bulgari. „Aceast minunat biseric-monument a trecut prin multe evenimente ale secolului al XX-lea, rmânând locul întâlnirii pentru rui, bulgari, ucraineni, bielorui, moldoveni – a tuturor acelor oameni, duhovnicete apropiai, care locuiesc în capitala Bulgariei. Dea Dumnezeu ca i în viitor s rmân locul unor asemenea întâlniri, dea Dumnezeu ca i în viitor s fie ridicate rugciuni pentru Bulgaria, Rusia, Ucraina, Bielarus, Moldova – pentru acele ri, care au cârmuire direct pstoreasc a Bisericii Ruse i a Bisericii Bulgare. Doresc prosperitate bisericii din Sofia, iar tuturor vou – binecuvântarea lui Dumnezeu. Hristos a Înviat!” |
| Arhiva Пн Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril: Srbtorind aniversarea a 1025 de ani de la Cretinarea Rusiei, noi facem o legtur peste timpuri 30 iulie 2013 16:36 În încheierea solemnitilor prilejuite de aniversarea a 1025 de ani de la Cretinarea Rusiei, la Minsk a avut loc o agap festiv la care au participat Întâistttorii i reprezentanii Bisericilor Ortodoxe Locale, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ruse din diferite ri, înali reprezentani ai puterii de stat, activiti obteti. Cu un cuvânt de salut ctre cei prezeni s-a adresat exarhul Patriarhal în întregii Belarusii mitropolitul de Minsk i Sluk Filaret. Despre importana acestei anivesri pline de semnificaie, care a fost srbtorit cu participarea Oblduitorilor i ierarhilor Bisericilor Ortodoxe sosii din diferite coluri ale lumii, despre legturile spirituale dintre popoarele cârmuite de ele, a vorbit în alocuiunea sa Preafericitul Mitropolit al Varoviei i al întregi Polonii Sava. Înalii oaspei ai Belarusiei au fost, de asemenea, salutai de vicepremierul Guvernului rii A.A. Tozik. În cuvântarea sa Preafericitul Arhiepiscop al Noii Justiniane i al întregului Cipru Hrisostom II a adus mulumiri Bisericii Ruse, poporului i puterii din cele trei ri în care s-a desfurat srbtorirea – Rusia, Ucraina Belarusi, remarcând: „Voi, în adevratul îneles al cuvântului, ne-ai captivat pe noi cu dragostea voastr”. Preafericitul Stpân a urat Bisericii Ortodoxe Ruse s propeasc întru voia lui Dumnezeu în continuare, pentru muli ani i secole. Preafericitul Patriarh al Alexandriei Teodor a adresat salutul su deosebit Sanctitii Sale Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii Chiril, spunând: „Dumneavoastr iubii pe Dumnezeu, poporul, Biserica. Domnul v va drui Dumneavoastr i Patriarhatului Dumneavoastr daruri bogate”. În numele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse ctre Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril s-a adresat mitropolitul de Krutitsy i Kolomna Iuvenalii, care a subliniat faptul c srbtorirea aniversrii a 1025 de ani de la Cretinarea Rusiei a oferit nu doar o mrturie a unitii Bisericii Ortodoxe Ecumenice, ci a adus i o profund bucurie poporului lui Dumnezeu. „Cred c nu doar eu, ci muli au vzut cum sclipeau ochii btrânilor i copiilor, când ei vedeau srbtoarea, când îi întindeau mâinile ca s se ating de vemintele Sanctitii Sale Patriarhului Chiril”, a spus ierarhul. „Sanctitatea Voastr! Dai-mi voie din partea turmei întregii Rusii, a clericilor, a monahilor i monahiilor, a frailor-arhierei i din partea Sinodului nostru s v mulumesc Dumneavoastr pentru c ne-ai condus în aceste zile din bucurie în bucurie, i fie ca Domnul s V dea bucurie necontenit i aici, pe pmânt, i în Împria Cerului”. |
|
|
