А.- автор многих работ по каноническому праву, истории Церкви и пастырскому богословию. А. способствовал развитию румын. культуры в монархии Габсбургов. Открыл до 400 церковноприходских школ (при нем их число возросло до 800), лицей с восьмигодичным курсом (1850) и реальное коммерческое уч-ще в Брашове (1869), гимназию с четырехгодичным курсом в Браде (1868). При его участии в 1853 г. был основан Богословско-педагогический ин-т в Сибиу (обучение в течение 2, а затем 3 лет). А. удалось добиться у австр. властей разрешения на открытие типографии 27 авг. 1850 г. в Сибиу, где печатались богослужебные книги, учебники для церковных и светских учебных заведений на румын. языке, в т. ч. труды самого А. С 1853 г. в типографии начала выходить первая румын. газ. «Telegraful Român» . А. был одним из создателей Ассоциации румын. лит-ры и культуры Трансильвании (Asociaiunea transilvan pentru literatura român i cultura poporului român) и ее первым председателем (1861-1866). Почетный член Румынской АН (с 1871), почетный председатель об-ва «Transilvania» в Бухаресте. Похоронен в с. Рэшинари (близ Сибиу). Соч.: Promemorie despre dreptul istoric al autonomiei biserice#ti-naionale a românilor de religie rsritean. Sibiu, 1849; Adaus la «Promemoria despre dreptul istoric al autonomiei biserice#ti-naionale...». Sibiu, 1850; Memorial, prin care se lmure#te cererea românilor de religiunea rsritean în Austria pentru restaurarea Mitropoliei lor din punct de vedere al sfintelor canoane. Viena, 1851. Sibiu, 1860; Elementele dreptului canonic. Sibiu, 1854; Istoria Bisericii Ortodoxe rsritene universale. Sibiu, 1860. 2 vol. [на основе серб. оригинала с добавлениями по истории Румынской Церкви]; Compendiu de Drept canonic. Sibiu, 1868; Enhiridion sau carte manual de canoane.., cu comentarii. Sibiu, 1871; Manual de studiu pastoral. Sibiu, 1872. Лит.: Popea N. Arhiepiscopul i mitropolitul Andrei aguna. Sibiu, 1879; Lupa # I. Mitropolitul Andrei aguna: Monografie istoric. Sibiu, 19112; Tulbure Gh. Mitropolitul aguna: Opera literar. Scrisori pastorale. Circulri #colare. Diverse. Sibiu, 1938; Din istoria Transilvaniei. Bucureti, 1961. Vol. 2; Istoria României. Bucureti, 1964. Vol. 4; История Румынии, 1848-1917. M., 1971; Пэкурариу М. Хронологический список всех румынских митрополитов и некоторых епископов с IV века до наших дней//Румыния: Страницы истории. Бухарест, 1976. 3-4.

http://pravenc.ru/text/115264.html

Arhiva Preafericitul Patriarh Chiril a vizitat biblioteca Preedintelui la Sanct-Petersburg 29 mai 2013 23:04 La 29 mai 2013, dup terminarea edinei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, care a avut loc în complexul istoric al Sfinitului Sinod Guvernamental în Sanct-Petersburg, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a luat cunotin de mersul dezvoltrii bibliotecii Preedintelui, aflate în aceeai cldire. Însoit de Alexandr Verinin, directorul general al bibliotecii Preedintelui, i de ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse, Întâistttorul a vizitat expoziia „Pentru folosul statului”, inaugurat cu ocazia aniversrii a 400 de ani de la fondarea Casei Romanov. Expoziia descoper tema relaiilor dintre Biseric i stat pe parcursul veacurilor, povestind, în special, despre istoria crerii, cu participarea activ a Bisericii, a Societii imperiale pentru Palestina, despre activitatea surorilor de caritate din numrul monahiilor academiei medico-militare imperiale etc. Preafericitul Patriarh a menionat marea importan a unor astfel de proiecte pentru educaia duhovniceasc a tineretului. De asemenea, a fost vizitat Sala Constituiei, unde se pstreaz al doilea exemplar al Constituiei, pe care îi aduc jurmântul efii statului Rus. El a fost adus în dar bibliotecii de Preedintele Federaiei Ruse. La baza fondurilor bibliotecii electronice naionale a Rusiei, care constituie mai bine de 250 de mii de uniti de pstrare – sunt documente i materiale rare cu privire istoria statului Rus. Documentele, legate de istoria Bisericii Ortodoxe Ruse, completeaz în permanen fondurile bibliotecii, care îi srbtorete la 27 mai aniversarea sa de patru sute de ani. În rândul lor se afl lucrri fundamentale, biografii, cri documentare privind mnstirile i bisericile ortodoxe, despre dezvoltarea relaiilor dintre Biseric-stat. Pe portalul bibliotecii Preedintelui pot fi accesat, în special, astfel de ediii rare, cum este Evanghelia „Ostromirovo”, cronica „Lavrentievskaya”, cri editate pân la revoluie i documentele Sfântului Sinod. Serviciul de pres al Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii Календарь ← 6 martie 2022 19 aprilie 2020

http://patriarchia.ru/md/db/text/3006867...

Aducându-ne aminte de tot ce s-a întâmplat cu noi, trebuie înc i înc odat s contientizm, cât este de tragic pentru ar, pentru popor, pentru cultur, pentru memoria istoric, pentru sentimentul moralitii a distruge i a pângri relictele sfinte, fiindc în relictele sfinte este exprimat nu doar sentimentul religios al omului, ceea ce merit, doar acest fapt, respectarea, dar este exprimat i memoria istoric. Poporul care îi distruge propriile monumente, care distruge propriile relicte sfinte, se lipsete de viitor. Doar cu marea mil a lui Dumnezeu noi ca popor ne-am trezit din acest somn istoric al incontiinei, în care am fost cufundai de evenimentele istorice din prima jumtate a secolului al XX-lea. A vrea s-mi exprim mulumirea sincer Dumneavoastr, Vladimir Ivanovici, Fundaiei „Apostolul Andrei, cel Întâi chemat”, Centrului gloriei naionale a Rusiei, tuturor celor care au contientizat necesitatea fabricrii acestui semn memorabil i efecturii eforturilor pentru instalarea lui pe faada cldirii, construite pe locul mnstirii distruse „Înlarea Domnului”. Eu deja am spus c biserica, unde am svârit sfinirea semnului comemorativ a fost fondat i construit de sfânta cuvioas cneaghina Eufrosinia. Apoi biserica de câteva ori a fost reconstruit i pe acel loc, unde stm – este o cldire construit mai târziu. Dar se cunoate c aici, sub noi, se pstreaz acel spaiu, care a fost construit în timpul sfintei Eufrosinia. Acolo actualmente nu este biseric, dar eu îmi exprim sperana c acolo va fi restabilit biserica în cinstea marii ducese Eudochia Dmitrievna, care împreun cu soul ei evlavios cneazul Dmitrii Donskoi a fondat i a întrit bazele statalitii noastre, bazele moralitii, ale vieii duhovniceti a societii noastre, deoarece marele cneaz Dimitrii i cneaghina Eudochia artau poporului un mare exemplu de via înalt duhovniceasc, de dragoste, de familie trainic, de patriotism fierbinte. Dea Dumnezeu ca i acel loc, de asupra la care noi ne aflm, cât mai rapid s fie restaurat i ca noi s avem posibilitate s-l sfinim în amintirea marilor trude ale sfintei evlavioasei i cuvioasei cneaghina Eufrosinia a Moscovei. V felicit pe toi cu ocazia marelui eveniment, ai crui participani i martori suntem. Serviciul de pres al Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii Календарь ← 6 martie 2022 19 aprilie 2020

http://patriarchia.ru/md/db/text/2625353...

Лит.: Кралицкий А. Ф. Список мон-рей чина св. Василия Великого, существующих иногда в Марамороше и стертых имп. Иосифом II 1788 г.//Науковый сб. Галицко-рус. Матицы. Львов, 1865. Вып. 1. С. 50-53; он же. Следы книгопечатания мон-ря Грушевского//Там же. Вып. 2. С. 111-114; Жаткович Ю., свящ. Епископы Мараморошские//Листок. Ужгород, 1891. 22, 15 нояб.; Петров А. Л. «Старая вера» и уния в XVII-XVIII вв.: Пояснительная записка// Он же. Мат-лы для истории Угорской Руси. СПб., 1906. Т. 2. С. 30-33; Iorga N. Istoria Bisericii Româneti i a vieii religioase a Românilor. Bucur., 1908. P. 38; idem. Ceva despre episcopul maramureean Iosif Stoica: Câteva fragmente de vechi cazanii românesti//Analele Academiei Române Memoriile. Sect. Istorice. Ser. 2. Bucur., 1914. T. 36. P. 151-156; Hodinka A. A munkácsi görög-katholikus püspökség tortenete. Bdpst, 1909; Mete t. Istoria bisericii i a vieii religioase a Românilor din Transilvania i Ungaria. Sibiu, 19352; Lup a t. Biserica Ardelean i «unirea» in anii 1697-1701. Bucur., 1949; Деже Л. Мат-лы к ист. диалектологии закарпатских говоров//Studia slavica. Bdpst, 1968. Vol. 14. P. 45-72; P curariu M. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Bucur., 1981. Vol. 2. P. 197-200; idem. Sfântului Ierarh Iosif Mrturisitorul din Maramure// Idem. Sfini daco-romani i români. Iai, 1994. P. 106-108; Chirila I. Episcopul Iosif Stoica stâlp al ortodoxiei româneti din Maramure//Îndrumtor bisericesc, misionar i patriotic. Editat de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului. Cluj; Napoca, 1989. P. 163-164; Ghitta O. A. Biserica Магатигеап la începutul secolului al XVIII-lea: Episcopul Iosif Stoica//Studia Universitatis «Babes-Bolyai». Ser. Historia. Cluj; Napoka, 1992. T. 37. N 1/2. P. 49-57; idem. The Problem of the Region of Maramure within the Relations between the Bishops of Alba Iulia-Fgra and Mukachevo in the Beginning of the 18th Cent.//Colloquia: J. of Central European History. Cluj, 1994. Vol. 1. N 1. P. 95-114; idem. Episcopul Iosif de Camillis i românii din «Prile ungureti»//Studia Universitatis «Babes-Bolyai».

http://pravenc.ru/text/578551.html

Лит.: Dinurseni I. [Miron (Cristea), mitr.]. Arhiep. i mitr. Miron (Romanul). Sibiu, 1898; Iorga N. Istoria românilor din Ardeal i Ungaria. Bucur., 1915. Vol. 2: De la micarea lui Horea pân astzi. P. 218-282; Boti T. Istoria coalei normale (preparandiei) i a Institutului ortodox român din Arad. Arad, 1922. P. 671-673; Jaszi O. The Dissolution of the Habsburg Monarchy. Chicago; London, 1929. P. 298-343; То же ( Оскар Я. Распад Габсбургской монархии. М., 2011); Gottas F. Ungarn im Zeitalter des Hochliberalismus: Studien zut Tisza-Ära (1875-1890). Viena, 1976. P. 186-204; P c ian T. V. Dou alegeri de mitropolit în Sibiu//Transilvania. Sibiu, 1929. An. 60. N 7/8. P. 518-527; P curariu M. Politica statului ungar fa de Biserica Româneasc din Transilvania în perioada dualismului (1867-1918). Sibiu, 1986; idem. Crturari sibieni de altdat. Cluj-Napoca, 2002. P. 171-176; idem. Istoria Bisericii Ortodoxe Române. Iai, 20083. Vol. 3. P. 190-192; Atonie (Pl m deal ), mitr. Lupta împotriva deznaionalizrii românilor din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar în vremea lui Miron (Romanul) (1874-1898) dup acte, documente i corespondene. Sibiu, 1986; Hitchins K. Afirmarea naiunii: Micarea naional româneasc din Transilvania, 1860-1914. Bucur., 2000; Puttkamer J., von. Schulalltag und nationale Integration in Ungarn, Slowaken, Rumänen und Siebenbürger Sachsen in der Auseinandersetzung mit der ungarischen Staatsidee, 1867-1914. Münch., 2003; Brusanowski P. Reforma constituionala din Biserica Ortodox a Transilvaniei între 1850-1925. Cluj-Napoca, 2007; idem. Învmântul confesional ortodox român din Transilvania între anii 1848-1918: Între exigenele statului centralist i principiile autonomiei Bisericeti. Cluj-Napoca, 20102. Vol. 1, 2; Retegan I. G. Biseric, Stat, Naiune în viziunea unor oameni politici români din Transilvania (1848-1918): Poziie ortodox. Cluj-Napoca, 2011. (Tez de doctorat susinut la Universitatea din Cluj-Napoca; copie original pstrat la Biblioteca Naional a României, Depozit legal, cota V 93153).

http://pravenc.ru/text/2563340.html

Православна Церква шлях (Короткий нарис)//Православна церква Режим доступа: http://www.pomisna.info/uk/tserkva/istoriya/(дата обращения: 1.08.2022). Там же. Там же. Там же. Б. шлях да Беларускае Царквы//Беларуская Царква. Режим доступа: http://www.belapc.org/litaratura/gistarycny-slah (дата обращения: 1.08.2022). Абламейка С. Мой Картаген. [Без места издания]: Радыё Свабодная Свабода, 2015. С. 92. Православна Церква шлях (Короткий нарис)//Православна церква Режим доступа: http://www.pomisna.info/uk/tserkva/istoriya/(дата обращения: 1.08.2022). Там же. Там же. Там же. Романчук А. Авантюра Пинской конгрегации: угроза Русской Церкви и российской государственности//Наука. Вера. Культура. Режим доступа: обращения: 1.08.2022). Там же. Там же. Православна Церква шлях (Короткий нарис)//Православна церква Режим доступа: http://www.pomisna.info/uk/tserkva/istoriya/(дата обращения: 1.08.2022). Заметили ошибку? Выделите фрагмент и нажмите " Ctrl+Enter " . target="" > Поделиться РНЛ работает благодаря вашим пожертвованиям. Комментарии Закрыть Закрыть Сообщение для редакции Закрыть Закрыть Организации, запрещенные на территории РФ: «Исламское государство» («ИГИЛ»); Джебхат ан-Нусра (Фронт победы); «Аль-Каида» («База»); «Братья-мусульмане» («Аль-Ихван аль-Муслимун»); «Движение Талибан»; «Священная война» («Аль-Джихад» или «Египетский исламский джихад»); «Исламская группа» («Аль-Гамаа аль-Исламия»); «Асбат аль-Ансар»; «Партия исламского освобождения» («Хизбут-Тахрир аль-Ислами»); «Имарат Кавказ» («Кавказский Эмират»); «Конгресс народов Ичкерии и Дагестана»; «Исламская партия Туркестана» (бывшее «Исламское движение Узбекистана»); «Меджлис крымско-татарского народа»; Международное религиозное объединение «ТаблигиДжамаат»; «Украинская повстанческая армия» (УПА); «Украинская национальная ассамблея – Украинская народная самооборона» (УНА - УНСО); «Тризуб им. Степана Бандеры»; Украинская организация «Братство»; Украинская организация «Правый сектор»; Международное религиозное объединение «АУМ Синрике»; Свидетели Иеговы; «АУМСинрике» (AumShinrikyo, AUM, Aleph); «Национал-большевистская партия»; Движение «Славянский союз»; Движения «Русское национальное единство»; «Движение против нелегальной иммиграции»; Комитет «Нация и Свобода»; Международное общественное движение «Арестантское уголовное единство»; Движение «Колумбайн»; Батальон «Азов»; Meta

http://ruskline.ru/opp/2023/06/26/kak_pc...

Arhiva Protoiereul Nicolai Danilevici: Istoria cu „tomosul” nu a adus la nimic bun 13 aprilie 2019 19:47 3 апреля 2019 года Синод Украинской Православной Церкви опубликовал  Заявление о ситуации в украинском и мировом Православии . В нем Синод обратился к трем сторонам: к мировой общественности, в том числе к Поместным Церквам; к государственным властям Украины; к представителям «ПЦУ». Также Синод призвал верующих не оставлять молитвы о мире в Украине и единстве мирового Православия. О значении и смысле Заявления заместитель председателя Отдела внешних церковных связей Украинской Православной Церкви протоиерей Николаем Данилевичем рассказал в интервью журналу  «Фома в Украине» . — Священный Синод УПЦ выступил с довольно обстоятельным обращением по поводу религиозного конфликта в Украине, а также об угрозе для всеправославного единства. Ситуация определилась уже несколько месяцев назад. В позиции нашего Священноначалия появилось что-то новое? Почему Синод озвучил свое Заявление именно сейчас? — Прошел почти год с начала инициативы с «томосом», и уже можно сделать определенные выводы. В своем Заявлении Синод и подвел итоги всей этой истории. Как видно, итоги плачевны: Поместные Церкви не признают «ПЦУ» и, похоже, признавать не собираются; Поместные Церкви говорят о необходимости перерукоположения раскольников и возвращения их в УПЦ, откуда они и вышли; нынешней власти «томос» тоже не принес пользы, что видно из результатов первого тура выборов; конфликты между людьми в регионах из-за «томоса» только усилились. Так что вся эта история не принесла ничего доброго. И Священный Синод это констатирует. — Члены Синода снова пытаются достучаться до представителей Константинопольского Патриархата . Услышит ли эти слова Фанар? Способен ли он вообще слышать мнение православных украинцев? — Одним из печальных итогов истории с «томосом» стало падение авторитета Константинопольского Патриархата и лично Патриарха Варфоломея в православном мире. И чем упорнее Константинополь будет настаивать на своем ошибочном решении и оттягивать исцеление украинского раскола, ситуацию с которым он только ухудшил своими действиями, тем хуже будет для всего православного мира и самого Константинопольского Патриархата.

http://patriarchia.ru/md/db/text/5410855...

территориями (Добруджей и Юж. Бессарабией), румын. дипломатия безуспешно пыталась опротестовать этот выбор перед лицом великих держав. Соединенные княжества участвовали в Берлинском конгрессе (1(13) июня - 1 (13) июля 1878) в качестве наблюдателя, присутствуя только на тех встречах, к-рые непосредственно касались их. 19 июня (1 июля) румын. премьер-министр Й. К. Брэтиану и румын. министр иностранных дел М. Когэлничану представили меморандум из 5 пунктов, в к-ром заявляли права на острова дельты Дуная и подчеркивали положения Ливадийского соглашения, нарушенного российской стороной (по предварительному соглашению с Россией, Соединенные княжества должны были сохранить за собой все свои территории, в т. ч. и Юж. Бессарабию). Российская империя была готова предоставить территориальную и финансовую компенсацию за нарушение соглашения, но отказывалась передавать Юж. Бессарабию. Й. К. Брэтиану категорически возражал против отделения от румын. гос-ва любой из румын. территорий. Кн. Кароль I (румын. король в 1881-1914) был склонен принять Добруджу, будучи убежденным, что экономические и стратегические преимущества выхода к Чёрному м. и косвенно ко всему миру намного превышают те небольшие преимущества, к-рые могла принести бедная в отношении ресурсов территория Юж. Бессарабии. Когэлничану также склонялся к этому компромиссу. 1(13) июля стороны согласовали и подписали окончательную форму Берлинского договора, статьи 22-46 к-рого касались княжеств: великие державы признали их полную независимость от Османской империи, в состав княжеств вошла часть Добруджи: острова, составляющие дельту Дуная, санджак Тулча с районами Килия, Сулина, Махмудия, Исакча, Тулча, Мэчин, Бабадаг, Хыршова, Констанца (Кюстендже) и Меджидия, а также территории к югу от Добруджи до линии, идущей с запада на восток от Силистры до Мангалии (Istoria românilor. 2003. Vol. 7. Pt. 1. P. 692-699). Юж. часть Добруджи (Кадрилатер) осталась под контролем Османской империи, эти территории Р. получила по определению Бухарестского мирного договора (28 июля (10 авг.) 1913). В результате решений Бухарестского мирного договора (24 апр. (7 мая) 1918) Р. была вынуждена уступить Болгарии юж. часть Добруджи и часть Сев. Добруджи. Остальная часть региона оставалась в номинальной собственности Р., но находилась под контролем держав Четвертного союза, обязавшихся обеспечить Р. выход к Чёрному м. по Дунаю (по линии Чернаводэ-Констанца). По Нёйискому договору (27 нояб. 1919) румыно-болг. граница была установлена в соответствии с решениями Бухарестского мирного договора 1913 г., т. о. Кадрилатер и части Сев. Добруджи вновь вошли в состав Р. В нач. 40-х гг. XX в. Болгария как союзное нацистской Германии гос-во оказывала давление, чтобы начать переговоры с Р. для исправления болгаро-румын. границ. По Крайовскому мирному договору (7 сент. 1940) Р. вновь уступила Кадрилатер Болгарии, в составе к-рой он находится до сих пор (Istoria românilor. 2003. Vol. 8. P. 575-589).

http://pravenc.ru/text/2661908.html

Лит.: Яцимирский А. И. Рукописи, хранящиеся в Ново-Нямецком мон-ре в Бессарабии// Он же. Слав. рукописи Нямецкаго мон-ря в Румынии. М., 1898. С. 81-105; Tomescu C. Scurt povestire istoric despre sf. mnstire Neamu i despre aezrile monahale supuse ei. Neam, 1942. P. 9-10; tef nescu I. D. Monastère de Neamu: L " Église de l " Ascension: Les peintures murales. Bucur., 1946; Bal S., Nicolescu C. Mnstirea Neam. Bucur., 1958; Nasturel P. Cea mai veche inscripie dela tefan cel Mare (1463)//Omagiu lui George Oprescu prilejul împlinirii a 80 de ani. Bucur., 1961. P. 349-555; Heitel R. Cercetrile arheologice efectuate la mnstirea Neam//Mitropolia Moldovei i Sucevei. Iai, 1962. An. 38. Vol. 5/6. P. 327-342; Ivan I., Porcescu S. Mnstirea Neam. Iai, 1981; Sp taru-Ianculescu T. Biserica «Înlarea Domnului» de la mnstirea Neam: Dosar de restaurare a picturi imurale din absida altarului//Studii i cercetri de istoria artei. Ser. Arte plastice. Bucur., 1994. Vol. 41. P. 57-59; Vasiliu A. Biserica Înlarii Domnului de la mnstirea Neam. Dosar de restaurare a picturii murale din absida altarului. Observaii i ipoteze de lucru privind picturile murale aflate în curs de restaurare//Ibid. P. 60-81; Cincheza-Buculei E. Tema Menologului din pictura bisericii mnstirii Neam//Art. Istorie. Cultur: Studii în onoarea lui M. Porumb. Cluj-Napoca, 2003. P. 135-142; Ириней (Тафуня), иером. История Свято-Вознесенского Ново-Нямецкого Кицканского мон-ря. Киш., 20042; Cereteu I. Biserici i mnstiri din Moldova: Secolul al XIV-lea i prima jumtate a secolului al XV-lea: Diss. Brila, 2004. P. 68-69; idem. Cartea româneasc veche i modern în fonduri din Chiinu: Catalog. Iai, 2011; idem. Contribuii la istoria bibliotecii mnstirii Noul Neam//Revista de istorie a Moldovei. Chiinu. 2014. N 3(99). P. 33-55; idem. Cartea bisericeasc în mnstirile din Republica Moldova. Chiinu, 2016. P. 454; Mitric O. Manuscrise româneti din Moldova: Catalog. Iai, 2006. Vol. 1/Prefata de G. trempel. P. 197-387; Melchisedec (Velnic), arhim. Un odor regasit: cununa moatelor sf. Simeon dela Muntele Minunat (1463)//Analele Putnei. 2007. Vol. 3. N 2. P. 5-12; Negrei I., Danilov M. Mnstirea Noul Neam//Mnstiri i schituri din Republica Moldova/Red. A. Eanu. Chiinu, 2013. P. 469-505; Pelin V. Paisianismul în contextul cultural i spiritual Sud-Est i Est European: Sec. XVIII-XIX/Ed. îngrijita i revizuita de A. Eanu i V. Eanu. Chiinu, 2014.

http://pravenc.ru/text/2578019.html

Arhiva Sub preedinia Sanctitii Sale Patriarhul Chiril la Academia de teologie din Moscova a avut loc edina solemn dedicat aniversrii a 200 de ani din ziua naterii mitropolitului Macarie (Bulgakov) Видео: Роман Самсонов, Лев Брусенцов. Звук: Александр Бригадов. 7 octombrie 2016 19:07 La 7 octombrie 2016, în sala mare de conferine a Academiei de teologie din Moscova, sub preedinia Sanctitii Sale Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril a avut loc edina solemn dedicat aniversrii a 200 de ani din ziua naterii unei personaliti marcante a Bisericii Ortodoxe Ruse, excelent savant, istoric i teolog, mitropolitul de Moscova i Kolomna Macarie (Bulgakov).  Înainte de începerea edinei, Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse a svârit litia lâng mormântul Preasfinitului Macarie în catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Lavra „Sfânta Treime”, a participat la ceremonia inaugurrii timbrului potal „200 de ani din ziua naterii mitropolitului Macarie (1816-1882), istoric al Bisericii, teolog” i a luat cunotin în cldirea Academiei de teologie din Moscova de expoziia istorico-documentar dedicat vieii remarcabilului ierarh. În prezidiul edinei au fost prezeni: mitropolitul de Sanct-Petersburg i Ladoga Varsonofii, eful Direciei executive a Patriarhiei Moscovei; eful Districtului mitropolitan din Asia Mijlocie mitropolitul de Takent i Uzbekistan Vichentii, preedintele Fundaiei pentru premii în memoria mitropolitului Macarie; arhiepiscopul de Vereia Evghenii, preedintele Comitetului Didactic al Bisericii Ortodoxe Ruse, rectorul Academiei de teologie din Moscova; eful Departamentului pentru politica naional, relaii interregionale i turism al oraului Moscova V.I. Sucikov; academicianul Academiei de tiine din Rusia, membrul Comitetului pentru premii în memoria mitropolitului de Moscova i Kolomna Macarie, preedintele Consiliului de experi pentru premii în memoria mitropolitului Macarie S.P. Karpov. Mitropolitul Vichentii a declarat deschis adunarea solemn i a oferit cuvântul Sanctitii Sale Patriarhul Chiril care a rostit o alocuiune dedicat personalitii mitropolitului Macarie i importanei motenirii lui.

http://patriarchia.ru/md/db/text/4637115...

   001    002    003   004     005    006    007    008    009    010