568 Πνεμα без приб. чит. и др. и Кир. ниже в конце толкования этого стиха, – также в Glaph. Aub. 145 и Ador. 404, – Копт. Арм. Ориг. в нек. м. Гезих. Псевдокипр. др. Приб. γιον поздн. унц. Дид. Аф. Злат. Феодорит, сам Кир. к Uh. XII, 27–28 и Uh. XVI, 12–13 у Pus. II, 319 и 626, слав.: Ал. поздн. и теп. (и еще επ’ ατος D. f. Гот.). Вм. γιον чит. δεδομνον древне-лат. мн. Вг. Сир. (Пеш. Кур. Син. Тац. у Ciasca) Евс. – Чит. оба прибавления: «Дух Святый дан» древнесл. В. нек. лат. Сир. (иер. и Геракл.). 569 Κα δ ατο πεισι τος γοις ατ τ στ ππον διανεμηϑν πα Πατς. Латин. переводчик видит здесь учение об исхождении Святаго Духа и от Сына и переводит: et per ipsum (filium) procedit, sanctis, prout unicuique convenit, a Patre distributus, т. е. «и чрез Него (Сына) исходит, уделяемый святым... от Отца». Но возможен и наш перевод, и дело должно решаться на основании общедогматического учения св. Кирилла о Святом Духе. Впрочем, к πεισι ср. далее следующую речь (Pus. 694, 18) о происхождении человеческого рода от Адама. 570 Так, без τινς чит. древн. вм. «мнози же от...» поздн. Слав. – τν λγον τοτον или без τοτον мн. позд. унц. и слав. Савв. Арх.: «Слово се», – в Конст. и позд. и теп.: «слово». Но в древн. τν λγον нек. с приб. ατο и τοτων, – Остр. Гал. Мст. Мар. Зогр. «Словеса си», Ал.: «словеса». 571 τι и ληϑς чит. нек. немн. В слав. Сав. Арх.: «и ини», Ал.: «ини», Остр. Гал. «друзии же», Мар. Зогр.: «друзии» (δε приб. в немн.). 572 ι δε др. λλοι. Слав. «овии же» или без «же», и «друзии». – «приходит», др.: «придет, приде, грядет». Ал. «еда убо придет». 573 «Не пис. ли рече» (греч. επεν и λγει) др.: «убо ни... не кънигы ли рекошя. – племени. Вифл. веси» в одних, др.: «Виф. градьца, града – придет Х., грядет Х., приходит» Ал.: «ни ли... кде... Х. придет», соотв. греч. вар. 575 «Убо» – нов. вм. древн.: «же». Сав. оп. «в народе». Ал.: «в народе бысть» соотв. греч. вар. Слав.: «Его ради». 576 Слав.: «етери, едини», но Гал. и Ал. «нецыи». Ал.: «нецыи же хотеша» (ошибка) «из» (точнее вм. тепер. и древн.: «от») «них... Его» (вм. др.: «и»), «но ни един» (точно вм. др.: «никто»)... «Руки» (точнее, вм. «руце», ибо греч. не двойств., а множ.).

http://azbyka.ru/otechnik/Kirill_Aleksan...

- Ai spus în textul condoleanei Dumneavoastr c nu au existat oameni, care nu l-ar fi respectat, indiferent de tabra la care aparineau, indiferent de forele politice, la care aderau i aceasta era neîndoielnic aa. Înc o întrebare. 27 ianuarie 2009. Soborul Local al Bisericii Ortodoxe Ruse. Anume mitropolitul Vladimir v pune întrebarea despre acordul Dumneavoastr de a pi pe tronul patriarhal dup alegere. Dumneavoastr rspundei afirmativ. Ce ai simit pentru el? Era important pentru Dumneavoastr c anume aceast persoan v-a pus aceast întrebare, una din cele mai importante în viaa Dumneavoastr? Ai avut o discuie apoi, dup întronare? - El a pus aceast întrebare în corespundere cu norma statutului liturgic. Aceast întrebare este pus întotdeauna de membrul primar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse, iar conform statutului Bisericii noastre membrul primar este mitropolitul Kievului. De aceea aceasta a fost o îndatorire  liturgic. Dar mie mi-a fost plcut c aceast întrebare a fost pus anume de el – o persoan apropiat duhovnicete mie, cruia întotdeauna i-am simpatizat i cu care eram, dup cum am spus, în relaii foarte bune. A fost un moment istoric, foarte emoionat pentru mine, deoarece în aceast problem s-a concentrat toat responsabilitatea ce urma s fie, care s-a aezat pe umerii Patriarhului.  Nu este doar o întrebare de protocol. Este o anumit îndatorire, pe care Patriarhul o accept. El nu refuz la slujire, prin urmare, el ia asupra sa crucea cu toate urmrile care decurg din aceasta. Îns Patriarhul nu poate purta crucea de unul singur.  El trebuie ajutat s-i duc crucea de ctre episcopat i cler, i de poporul credincios prin rugciunile lor. Stpânul Vladimir a fost unul dintre cei care, se prea poate, chiar într-o msur mai mare decât altcineva, m-a ajutat s-mi port crucea. Eu eram sigur: atâta timp cât el este la cârma puterii bisericeti în Ucraina, Biserica noastr nu va fi supus scindri i nu vor fi întreprini nici un fel de pai, care ar duce la decderea Ortodoxiei canonice pe pmântul Ucrainei. Eu îi mulumesc lui Dumnezeu c încrederea mea i linitea mea s-au îndreptit pe deplin.

http://patriarchia.ru/md/db/text/3687896...

Omul este creat dup chipul lui Dumnezeu, dar dac în om intr puterea întunericului, ea distruge acest chip, deoarece Dumnezeu i diavolul sunt incompatibili. Despre cel demonizat nu putem spune c el poart în sine chipul lui Dumnezeu – el poart în sine chipul fiarei, chipul diavolului. Dar care este semnul c omul a czut sub influena diavolului? Este distrugerea simului su moral-duhovnicesc, distrugerea contiinei sale. Un astfel de om nu este oprit de nimic în a face cele mai îngrozitoare fapte, el a pierdut orice oprelite de responsabilitate în faa lui Dumnezeu i în faa altor oameni. Dac omul se comport neadecvat, dar în el se pstreaz simul moral-duhovnicesc, atunci noi putem spune c el este bolnav. Sau cu psihicul su nu este în regul totul, sau sistemul nervos este dereglat, dar atâta timp cât se pstreaz simul moral-duhovnicesc, nu putem spune despre el c este demonizat. Am avut ocazia s vizitez  spitale, unde sunt inui oameni bolnavi i, întâlnindu-m cu ei, îmi aminteam de Dostoievski – de faptul cum a îneles profunzimea i sensul acestei boli. În astfel de oameni pâlpâie legea moral a lui Dumnezeu, în pofida faptului c reacia lor la lumea înconjurtoare este transfigurat, în pofida faptului c gândurile lor se împleticesc. În ei se pstreaz chipul lui Dumnezeu i în aceste cazuri omul nu este demonizat, demonul nu a pus stpânire pe el. Cuviosului Efrem Sirul îi aparin minunatele cuvinte: „Doamne Stpâne, atâta timp cât ne dai har, noi suntem în stare s respingem puterea diavolului, dar fr de har noi nici un minut nu vom rezista în faa puterii lui”. Care este rolul credinei în toate acestea? Credina este legea moral-duhovniceasc, legea contiinei pe care Dumnezeu a pus-o în inima fiecrui om, o exprim în categoriile gândirii omeneti. Putem spune c anume credina articuleaz legea moralitii, pus de Dumnezeu în firea omeneasc. Despre justeea credinei putem judeca anume dup faptul cât de mult credina exprim legea moral a existenei, determinat de Dumnezeu, în categorii raionale omeneti.

http://patriarchia.ru/md/db/text/4571247...

«Пресвятая Богородица, всесильная Заступница за весь человеческий род пред престолом Божиим, изволила чтобы и Бессарабия возрадовалась об особом Её попечении и избрала местом для своей чудотворной иконы Успенский Гербовецкий монастырь, где непрестанно изливает множество чудес и знамений всем с верою к Её святой Иконе притекающим. Изначально икона была писана на холсте, а затем, уже в монастыре, холст был наклеен на липовую доску. (размер иконы 65х98 см.) Предание повествует, что эта святая икона со времени появления в монастыре до 1812 г. трижды обреталась нетронутой огнём после великих пожаров, производимых турками, и каждый раз, хранимую Божией силой, её находили среди пепла, лежащей ликом вниз. Престольные праздники [ править править код ] Вознесение Господне - 40-й день после Пасхи Успение Пресвятой Богородицы - 28 августа Николай Чудотворец, архиепископ Мирликийский, святитель - 22 мая, 19 декабря Воздвижение Животворящего Креста Господня - 27 сентября Паисий Величковский, преподобный - 28 ноября Как добраться [ править править код ] Адрес: ул. Ленина 2, с. Кицканы, Приднестровье, Молдова, 3300 Электронная почта: noulneamt@yandex.ru Контактные телефоны: Наместник монастыря архимандрит Паисий (Чекан): (+373) 691 55 271 ; (+373)777 19 19 6 Канцелярия: (+373)557-40033 ; (+373)77532477 ; (+373)69924055 Экономская служба (иером. Варнава): (+373) 694 00 719 ; (+373)777- 30 978 Церковная Лавка: (+373) 790 70 950 ; (+373) 60488898 - игумен Трифон; (+373) 77777034 ; (+373) 60926893 - Тамара Экскурсионная служба, библиотека: (+373) 694 70 658 ; (779) 6 15 46 - иерод. Алексий (электронная почта: m.alexios@mail.ru ); (+373) 60267934 ; (777) 90814 - иерод. Игнатий Иконописная мастерская, мастерская «Резьба по дереву»: (+373) 694 70658 ; (779) 6 15 46 - иерод. Алексий; (+373) 694 05 019 (777) 56 780 Издательство: (+373) 69270639 ; (+373)-779 53 861 - монах Герман; (+373) 557415 86 (Fax) Гостиница и трапезная: (+373) 69 388 200 - архим. Косьма Паломнику [ править править код ] Где остановиться [ править править код ]

http://azbyka.ru/palomnik/Свято-Вознесен...

Este total de neconceput s acceptm preteniile Patriarhiei Constantinopolului cu privire la dreptul exclusiv de îndrumare pastoral al credincioilor ortodoci din diaspor. Nici o singur Biseric Ortodox Local nu se bucur de drepturi speciale, unice i extinse de jurisdicie a întregii diaspore ortodoxe. Sinodul al 99 -lea (112 ) de la Cartagina afirm c „episcopii... care au convertit poporul la credina universal i care au supravegherea acestui popor trebuie s-i pstreze autoritatea asupra lor”. Noua doctrin a Constantinopolului cu privire la drepturile canonice exclusive în cadrul diasporei a devenit o surs de conflict în cadrul Bisericii lui Hristos. Din acest motiv, în cadrul pregtirilor pentru Sinodul Pan-ortodox, problema diasporei a fost pus pe ordinea de zi. La a patra edin pre-sinodal panortodox din 2009 s-a hotrât înfiinarea în cadrul fiecrei regiuni a diasporei adunrilor Episcopale ale „tuturor episcopilor recunoscui canonic din aceast zon care se vor supune de acum înainte jurisdiciilor canonice ale Bisericii Locale crora le aparin.” Întrunirile urmau s aib loc sub coordonarea principalului episcop al Bisericii din Constantinopol sau, în lipsa acestuia, a unuia dintre episcopii seniori ai Bisericilor Locale, dup ordinea dipticelor. Biserica Ortodox Rus a vzut întrunirile Episcopale din diaspor ca organisme consultative chemate s coordoneze aciunile ierarhilor din diferitele Biserici Ortodoxe locale, fr nicio diminuare a statutului lor independent. Pentru Constantinopol îns, înfiinarea întrunirilor episcopale a fost un pas ctre desfiinarea treptat a prezenei Bisericilor Locale în diaspora. Într-un numr semnificativ de ri, trimiii Patriarhiei Constantinopolului i-a asumat funcia de a reprezenta toate Bisericile Locale în faa statului i de a emite declaraii publice în numele lor, nu arareori fr acordul lor. 9. Concluzie Ideile noii concepii eclesiologice a Patriarhiei Constantinopolului contrazic în mod clar Tradiia Ortodox i prevederile canoanelor, drept urmare Patriarhia Constantinopolului este pus în situaia de a contesta Sfânta Tradiie i de a cere revizuirea ei. Patriarhul Bartolomeu a declarat c „noi ortodocii ar trebui s ne supunem autocriticii i s ne revizuim eclesiologia dac nu dorim s devenim o federaie de biserici dup modelul bisericilor protestante”. Pentru a evita aceast ameninare artificial, el consider c este necesar s se recunoasc urgent „c în Ortodoxia Universal nedivizat exist un singur „Cap” nu numai onorific, ci i un „Cap” cu obligaii speciale i puteri canonice. aa cum sunt stabilite de Sinoadele Ecumenice”.

http://mospat.ru/ro/news/90540/

Explicând esena poziiei date, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a amintit c anume principiul consensului a fost la baza procesului antesobornicesc, început de consftuirea din Rodos în anul 1961, la care din iniiativa Patriarhiei Constantinopolului principiul dat a fost pus în baza adoptrii deciziilor. Anume pe aceast baz au fost coordonate un ir de probleme ale ordinii de zi a Soborului Panortodox, regulamentul lucrrilor adunrilor antesoborniceti Panortodoxe i proiectele deciziilor la opt din cele zece teme, propuse pentru Sobor. „Principiul consensului s-a recomandat în mod pozitiv i ar fi fost contraproductiv i extrem de periculos s refuzm la el în timpul pregtirii Soborului”, consider Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse. Menionând c consensul este pus i la baza activitii adunrilor episcopale în regiunile diasporei, Sanctitatea Sa a subliniat: „Este un principiu, graie cruia în condiiile istorice actuale se pstreaz unitatea Bisericii”. ”A pune la ordinea zilei în Sobor unele probleme ce nu au fost concordate, semnific s îl prefacem într-un loc al scindrilor, s punem sub pericol unitatea bisericeasc, s îngreuiem receptarea deciziilor Soborului în Bisericile noastre Locale. Sarcina noastr este a arta unitatea Bisericii în problemele stringente ale lumii ortodoxe. Vocea fiecrei Biserici, indiferent de numrul  pstoriilor i de timpul apariiei ei, trebuie s fie auzit. Soborul Panortodox trebuie s devin locul, unde Duhul Sfânt îi arat prezena Sa în unitatea de gândure a Bisericii, unde nu este cu putin supunerea tiranic a minoritii în faa voinei majoritii”, a continuat Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril. Sanctitatea Sa nu este de acord cu opinia, conform creia principiul consensului încetinete procesul adoptrii deciziilor i a pregtirii Soborului: „Consider c pricina încetinelii nu este în aceasta -  noi nu avem, din pcate, un mecanism eficient al pregtirii. Secretariatul creat muli ani în urm pentru pregtirea Soborului, în care se presupunea participarea reprezentanilor Bisericilor Ortodoxe Locale, nu funcioneaz. Propunerile numeroase ale Bisericii Ruse de a-i  îndrepta pe reprezentantul su în Secretariat nu au cptat ecoul cuvenit”.

http://patriarchia.ru/md/db/text/3598250...

Explicând esena poziiei date, Sanctitatea Sa  Patriarhul Chiril a amintit c anume principiul  consensului a fost la baza procesului antesobornicesc, început de consftuirea din Rodos în anul 1961, la care din iniiativa Patriarhiei Constantinopolului principiul dat a fost pus în baza adoptrii deciziilor. Anume pe aceast baz au fost coordonate un ir de probleme ale ordinii de zi a Soborului Panortodox, regulamentul lucrrilor adunrilor antesoborniceti Panortodoxe i proiectele deciziilor la opt din cele zece teme, propuse pentru Sobor. „Principiul consensului s-a recomandat în mod  pozitiv i ar fi contraproductiv i extrem de periculos s refuzm la el  în timpul pregtirii Soborului”, consider Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse. Menionând c consensul este pus i la baza activitii adunrilor episcopale în regiunile diasporei, Sanctitatea Sa a subliniat: „Este un principiu, graie cruia în condiiile istorice actuale se pstreaz unitatea Bisericii”. ”A pune la ordinea zilei în Sobor unele probleme ce nu au fost concordate, semnific s îl prefacem într-un loc al scindrilor, s punem sub pericol  unitatea bisericeasc, s îngreuiem receptarea deciziilor Soborului  în Bisericile noastre Locale. Sarcina noastr este a  arta unitatea Bisericii în problemele stringente ale lumii ortodoxe. Vocea fiecrei Biserici, indiferent de numrul  pstoriilor i de timpul apariiei ei, trebuie s fie auzit.Soborul Panortodox trebuie s devin locul, unde Duhul Sfânt îi arat prezena Sa în unitatea de gândure a Bisericii, unde nu este cu putin supunerea tiranic a minoritii în faa voinei majoritii”, a continuat Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril. Sanctitatea Sa nu este de acord cu opinia, conform creia principiul consensului încetinete procesul adoptrii deciziilor i a pregtirii Soborului: „Consider c pricina încetinelii nu este în aceasta -  noi nu avem, din pcate, un mecanism eficient al pregtirii.  Secretariatul creat muli ani în urm pentru pregtirea Soborului, în care se presupunea participarea reprezentanilor Bisericilor Ortodoxe Locale, nu funcioneaz.  Propunerile numeroase ale Bisericii Ruse de a-i  îndrepta pe reprezentantul su în Secretariat nu au cptat ecoul cuvenit”.

http://patriarchia.ru/md/db/text/3598258...

Арсения коневского (отрывок), 806. Артемия веркольского, 696. Афанасия киево-печерского, 676, 712–714, 800. Бориса и Глеба, князей, 38, 646, 679, 692, 714–719, 724–727, 745, 755, 782, 792, 793. Варлаама киево-печерского, 714. Варлаама, игум. хутынского, 91, 501, 631, 645, 670, 671, 727, 768, 789, 792. Варлаама важеского, 677. Варсонофия, еп. тверского, 659, 667, 668. Василия и Константина, кн. ярославских, 677, 696. Василия, блаж. московского, 681. Василия киево-печерского, 676, 712–714, 800. Владимира, в. кн. киевского, 678, 679, 693, 714, 719, 724, 748, 792. Всеволода – Гавриила, кн. псковского, 694, 792. Вячеслава, князя, 664, 665, 715, 716, 725–727, 771, 792. Геннадия костромского, 673. Германа соловецкого, 697. Григория киево-печерского, 676, 712–714, 800. Григория, игум. пельшемского, 664, 665, 693. Григория и Кассиана авнежских, 635, 677. Гурия, архиеп. казанского, 659, 667, 668. Дамиана киево-печерского, 676, 712–714, 771, 800. Даниила переяславского, 694. Димитрия, игум. на Клове, 714. Димитрия прилуцкого, 642, 643, 651, 674, 692, 765, 790. Димитрия угличского, царевича, 625, 676. Дионисия глушицкого, 603, 692, 693, 791. Дионисия, архим. радонежского, 700. Евстафия, муч. литовского, 714. Евстратия киево-печерского, 676, 712–714, 800. Евфросина псковского, 676. Евфросинии, игум. полоцкой, 676. Евфросинии, кн. суздальской, 664, 665. Евфимия, архиеп. новгородского, 675. Евфимия, архим. суздальского, 337, 695. Еразма киево-печерского, 676, 712–714, 795, 800, 805. Ефрема скопца, еп. переславского, 714. Зосимы и Савватия соловецких, 629, 633, 634, 664, 665, 692, 693, 695, 788. Игнатия, еп. ростовского, 618, 626, 630, 712, 745, 805. Игоря Олеговича, в. кн. киевского, инока, 694, 714. Исаакия, киево-печерского инока, 39, 676, 713, 714, 723, 800. Исаии, еп. ростовского, 618, 626, 630, 676, 714. Исидора юродивого, ростовского, 618, 630, 676, 780. Исидора, презвитера юрьевского, 626. Иакова боровицкого, 654,667, 668. Иеремии печерского, 676, 713, 714, 800. Иоанна и Феодора, муч. киевских, 714, 719, 724.

http://azbyka.ru/otechnik/bibliog/opisan...

Пимена, инока киево-печерского, 676, 712–714, 747, 779, 800, 803, 805. Поликарпа, архим. киево-печерского, 714. Прокопия юродивого, устюжского, 679. Прохора, инока киево-печерского, 676, 712–714, 800, 803. Саввы, игум. вишерского, 667, 668. Саввы сторожевского, 672, 692. Святоши, кн. черниговского, 676, 712–714, 800. Серапиона, архиеп. новгородского, 636, 637, 694, 783. Упом. 647. Сергия, игум. радонежского, 116, 136, 264, 466, 599, 618, 640, 641, 643, 662, 663, 694, 698, 699, 717, 718, 746, 755, 761–763, 771, 777, 778, 787. Сергия обнорского, 667, 668. Симона, еп. владимирского, 714. Спиридона киево-печерского, 676, 712–714, 800. Стефана, еп. пермского, 315, 626, 805. Стефана махрищского, 637, 679, 692. Тита (и Евагрия), иноков печерских, 676, 712–714, 751, 771, 795, 800, 805, 806. Филиппа Колычева, митр. всероссийского, 694, 697, 809. Филиппа ирапского, 654. Феодора киево-печерского, 676, 712–714, 800. Феодора, кн. смоленского и ярославского, 263, 466, 630, 643, 647, 664, 665, 788, 790, 805. Феодосия, игум. киево-печерского, 39, 676, 712–716, 724, 775, 788, 800, 805. Жития Святых краткия см. Пролог книга. Жюк Яков Феодоров, подъяк Патриархов, владелец, 132. Заветы Патриархов, 38, 39, 729–731. Загадки книжных писцов, 151, 191, 192, 201, 692, 730, 733. Закона градского главы, 15, 205, 206, 208. Закхей Вагил, 180, 755. Замыцкой Герасим, инок Кириллова мон., вкладчик, 162. Замыцкой Варсонофий, казначей Серг. мон., владелец, 469, 551, 579, 592. Заповеди, под именем св. Отец, ложные, 204. Затмение солнца, 341, 765. Захария, пророк, 63, 89–91, 664, 665, 674. Захарии препод. послание, 757. Звенигородский князь Георгий, автор, 679. Зерцало см. Диоптра. Зерцало богословия, книга, 195. Зерцало великое, 711. Зизаний см. Лаврентий. Зиновий, игум. Троиц. Серг. мон., 190–194 [?] 407, 669, 746. Зиновия, монаха, слово, 664, 665. Зиновий, инок Отенского мон., 422. Златая Чепь см. Чепь. Златоуст см. Иоанн. Злобин Тимофей Моисеев, владелец, 296. Знамения икона см. Иконы. Зодиак и знаки его, 177.

http://azbyka.ru/otechnik/bibliog/opisan...

Однако присутствие К. в Иерусалиме не устраивало его противников. 19 мая 1863 г. консул А. Н. Карцов направил в Азиатский департамент МИД донос «о безнравственном поведении» начальника РДМ, к-рый заканчивался предложением отозвать К. из Иерусалима (АВП РИ. Ф. РИППО. Оп. 873/1. Д. 694. Л. 141-141 об.). Имп. Александр II, на записке Карцова поставил резолюцию: «Крайне грустно, если все это правда. Но и слухов сих было бы достаточно, чтобы не оставить его на месте» (НБУВ ИР. Ф. 175. Ед. хр. 2338. Л. 4 об.). Ознакомившись с донесением консула и резолюцией императора, 19-21 июня 1863 г. Синод постановил: «1) Епископа Кирилла от занимаемой им должности начальника духовной миссии нашей в Иерусалиме уволить; 2) за неимением в настоящее время вакантной епархиальной кафедры назначить преосвященного Кирилла, до времени, в распоряжение архиеп. Казанского Афанасия, предоставив ему, пр. Кириллу, иметь помещение в находящемся в заведовании викария Казанской епархии Казанском Спасо-Преображенском второклассном монастыре с управлением оным... 3) за тем избрать в звание начальника иерусалимской духовной миссии лицо в сане архимандрита» (АВП РИ. Ф. РИППО. Оп. 873/1. Д. 694. Л. 163; Собр. мнений и отзывов митр. Филарета. 1896. С. 406-407). К. не согласился с решением Синода: «Надо мною совершен какой-то странный суд, не подходящий ни под какие законы - ни Божеские, ни человеческие, ни гражданские, ни церковные,- писал он в донесении обер-прокурору Синода А. П. Ахматову 22 авг. 1863 г.- На всяком суде подсудимый знает, в чем его обвиняют и за что судят. Для меня в этом отношении сделано непостижимое исключение. Я прочел уже свой приговор, а доселе не знаю, ни кто мои обвинители, ни в чем обвинения. В продолжение всего времени службы на Востоке я не имел ниоткуда ни малейшего замечания по службе, и вдруг подвержен осуждению. В самом Указе от 28 июня ни малейшим намеком не объяснено, в чем судили меня» (АВП РИ. Ф. РИППО. Оп. 873/1. Д. 694. Л. 169-172). В обращении к обер-прокурору К. просил следующее: «а) чтобы мне предоставлено было право оградить себя от незаконного осуждения без суда, которого по совести, убеждению и праву не могу признать законным решением и не могу принять с покорностью; б) чтобы мне сообщены были копии с переписки по делу обо мне, которые дали бы мне возможность знать, откуда и какие обвинения падают на меня, и оправдать себя в очах Святейшего Правительствующего Синода; в) чтобы это право самооправдания, немало, может быть, затрудненное неправильным ходом дела, мог я привести через посредство Восточных Патриархов и иерархов, бывших свидетелями моей шестилетней службы на их глазах и имеющих возможность устроить правильный суд на строгом основании церковных правил; г) чтобы ради сего предоставлено было мне право остаться здесь на Востоке под кровом священных Патриарших престолов, доколе я буду оправдан законным судом, и честь моя, как епископа русского, будет ограждена» (Там же).

http://pravenc.ru/text/1840331.html

  001     002    003    004    005    006    007    008    009    010