| Рафаил (Ававини), еп . Бруклинский Родилсяв 1861 годувг.Дамаске. Окончил Дамасскую школу и в 1886 году греческую семинарию на острове Халки и поступил на службу к митр.Хрисанфу, а затем к патриарху Герасиму в Дамаске. В 1888 году поступил в сане диакона в Киевскую духовную академию. В 1889 году рукоположен во иеромонаха, возведен в сан архимандрита и назначен настоятелем Антиохийского подворья в Москве. В 1894 году назначен практикантом в Казанскую духовную академию по кафедре арабского языка. В 1895 году принят на службу в Алеутскую епархию и назначен священником в Нью-Йорк для православных сиро-арабов, проживающих в Америке. В 1901 году двукратно был избираем на кафедру митрополита Селевкийского, но, желая послужить делу православия в Америке, оба раза отказался. 29 февраля 1904 года хиротонисан в православной Сироарабской церкви гор.Бруклина Сев.Америки во епископа Бруклинского. Хиротонию совершали: епископ Тихон Алеутский и Сев. Американский и Иннокентий, епископ Аляскинский. Находился непосредственно в ведении архиепископа Сироарабской миссии. Был опытным миссионером с серьезной богословской подготовкой и прекрасным знанием русского и сиро-арабского языков. Скончался до 1915 года. Труды: «Статьи и переводы на арабский язык: “Православный разбор энциклопедии римского папы Льва XIII». «О заблуждениях Римско-католической Церкви”. «Сокращенная церковная история», сочинение протоиерея В.Михайловског о в переводе на арабский язык со многими прибавлениями». «Прав.Собес.» 1897, май, стр.164. Литература: “Церк.Вед.” 1904, 6, стр.52. «Приб. К «ЦВ» 1904, 6, стр.208. -“- 1904, 13–14, стр.483–486. -“- 1910, 51–52, стр.2249. «ЖМП» 1955, 3, стр.70. Булгаков, стр.1394. «Русс.Паломн·» 1904, 14, стр.245. «Мисс. Календарь» 1907, стр.137. «Прав.Собес.» 1897, июль, стр.285. -“- 1898, январь, стр.6. -“- 1898, май, стр.196. -“- 1905, март, стр.542. «Состав Св.Прав.Веер.Син. и Рос.Церк.Иерархии на 1910год», стр.254, 255. Er wurde am 8.11.1860 geboren. Seine Bischofsweihe war die erste orthodoxe Bischofsweihe in Amerika. Er gründete das Wochenblatt «al-Kalimat 11 , eine religiös-kulturelle Zeitschrift in arabischer Sprache, die er bis 1915 herausgab und unterstützte. Gestorben am 27.2.1915. Literatur : Paul Garret, Bishop Raphael Hawaweeny, Icon of Orthodox Unity in America, in: The Orthodox Church 1984,3,7. Читать далее Источник: Русские православные иерархи : период с 1893-1965 гг. : [Каталог]/Митр. Мануил (Лемешевский). - Куйбышев. : 1966./Часть 5. Назарий (Андреев) – Руфим (Троицкий). – 1987. - 504 с. Поделиться ссылкой на выделенное |
| Число приходов в епархии Северной Америки постоянно возрастало и посещение их всех еп. Тихоном стало неосуществимым. Требовалась реорганизация епархии с тем, чтобы управление ею было более эффективным, и еп. Тихон представил Российскому Св. Синоду план переноса епархиального центра из Сан-Франциско в Нью-Йорк, т. к. большинство приходов и пасомых было сосредоточено на востоке. А поскольку различные этнические группы пасомых требовали особого внимания и пастырского руководства, еп. Тихон предложил сделать арх. Рафаила своим вторым викарным епископом (первый - еп. Аляскинский). В 1903 г. Св. Синод Русской Церкви единодушно избрал архим. Рафаила епископом Бруклинским, и одновременно продолжающим быть главой Сиро-Арабской Миссии в Северной Америке. Св. Синод доложил об этом избрании патриарху Мелетию и тот с радостью принял решение Синода. Еп. Тихон письменно известил св. Рафаила об его избрании и в ответ получил письмо с выражением согласия. Тем временем о. Иннокентий Пустынский был посвящен в епископы, первого викария еп. Тихона в соборе Казанской иконы Божией Матери в Санкт-Петербурге. В третье воскресенье Великого поста 1904 г. св. Рафаил стал первым православным епископом, возведенным в этот сан на Американской земле. Посвящение было совершено в соборе свт. Николая в Бруклине еп. Тихоном и еп. Иннокентием. Облачения для нового епископа были даром царя Николая II. После посвящения еп. Рафаил продолжил свои пастырские труды, рукополагая священников и назначая их на приходы, помогая еп. Тихону в управлении епархией. В конце 1904 г. еп. Рафаил заявил о своем намерении издавать официальный журнал Сиро-Арабской миссии под названием " Слово " (Al-Kalimat). Предполагалось, что такой журнал мог бы теснее связать людей с приходами его епархии. Еп. Рафаил понимал, что он не сможет лично посетить всех православных христиан Северной Америки, но сможет при помощи печатного слова проповедовать слово о спасении даже тем, кого никогда не встретит. Журнал должен был быть духовного, нравственного и церковного содержания, способствующего укреплению веры у людей. Журнал фокусировал внимание на пяти темах: догматические истины, нравственное воспитание, историческая и современная церковная тематика, хроника крещений, венчаний и т.д. и официальные сообщения. Первый выпуск журнала вышел в январе 1905 г., и св. Рафаил оценил это событие как веху равную по значимости приобретению собора свт. Николая и приходского кладбища. |
| Russian Orthodox Greek Catholic Church of America. Year Book and Church Directory of the Russian Orthodox Greek Catholic Church of America (Metropolia) (New York). 1st-21st ed. (1950–70). Annual. Vols. for 1950–59 issued by the church under a variant form of name: Russian Orthodox Greek Catholic Church of North America. Vols. for 1950–62 published by the Publishing Committee of its Metropolitan Council. Continued by Yearbook and church directory of the Orthodox Church in America. Studia Patristica: Papers Presented to the . . . International Conference on Patristic Studies Held at . . . (Berlin: Akademie-Verlag) V. 1 (1957)-. (Texte und Untersuchungen zur Geschichte der altchristlichen Literatur; 63–64, 78–81, 92–94, 107–108, 115–117, 128) Quadrennial. Vols. 1- are papers presented at the 2nd-9th International Conference on Patristic Studies. English, French, German, Italian, Russian, or Spanish. Indexes: Author index: v. 1–14, in v. 14. Beginning with the 7th Conference, selected papers also published in the series: Nag Hammadi studies. V. 17 published in 3 parts. V. 17 pt. 1–3 has only Studia Patristica in the title page. V. 17 published by Pergamon Press, Oxford and New York, 1982. Main series: Texte und Untersuchungen zur Geschichte der altchristlichen Literatur. Word (Brooklyn: Antiochian Orthodox Christian Archdiocese of New York and All North America). V. 1 (1957)-. Monthly except July and Aug. Founded in Arabic as Al Kalimat, Jan. 1905. Founded in English as The Word, Jan. 1957. Official publication of the Antiochian Orthodox Christian Archdiocese of New York and all North America. II. Art, Architecture, and Music 1000 Jahre russische Kunst: zur Erinnerung an die Taufe der Rus im Jahr 988: Schleswig-Holsteinisches Landesmuseum, Schloss Gottorf, Schleswig, 14.8.–23.10.1988: Hessisches Landesmuseum, Museum Wiesbaden, 21.11.1988– 29.1.1989. Die deutsche Ausgabe des Katalogs wurde von Eckhard Weiher, Felix Keller und Gabriele Wolf-Keller ubersetzt und bearbeitet, von Heinz Spielmann und Jan Drees redigiert. Schleswig: Schleswig-Holsteinisches Landesmuseum; Wiesbaden: Hessisches Landesmuseum, Museum Wiesbaden, 1988. 453 p. Title on added t.p. in Russian: 1000-letie russkoi khudozhestvennoi kultury. |
| In the words of the Gospel-New Testament it says, « God made him who had no sin to be sin for us. » II Corinthians 5:21. In Quranic terms it could be stated, Jesus, who had no burden, bore our burden. He then ascended into heaven and as the following verses show, he is alive in the presence of God to intercede for us. Hebrews 7:25–26. «...He [Jesus] is able to save completely those who come to God through him, because he always lives to INTERCEDE for them . Such a high priest meets our need--one who is holy, blameless, pure, set apart from sinners, exalted above the heavens.» Romans 8:34. « Christ Jesus , who died--more than that, who was raised to life-- is at the right hand of God and IS also INTERCEDING for us .» I John 2:1,2. «My dear children, I write this to you so that you will not sin. But if anybody does sin, we have an INTERCESSOR with the Father--Jesus Christ, the righteous one. He is the atoning sacrifice for our sins, and not only for ours, but also for the sins of the whole world.» The Holy spirit, the paraclete, as intercessor Finally there is another one who intercedes. God says in the Gospel-New Testament that when we don " t know what to pray or how to pray, the Holy Spirit intercedes for us with groans, that is prayers, which words cannot express. Romans 8:26,27. «In the same way the Spirit helps us in our weakness. We do not know what we ought to pray, but the Spirit himself INTERCEDES for us with groans that words cannot express. And He who searches our hearts knows the mind of the Spirit, because the Spirit INTERCEDES for the saints in accordance with God " s will. » From these verses we understand and believe that Jesus the Messiah, the Eternal Word of God (kalimat Allah), and the Eternal Holy Spirit stand with us and intercede for us with the Father today and every today while we live. Then tomorrow, on that great and terrible day of judgement, no Christian will have to stand alone without any friend or intercessor in the awesome presence of Yahweh Elohim, the Eternal One. Because Jesus, the Righteous the friend of sinners, will be there on that day of resurrection to speak and intercede for every person who has accepted him as Saviour. |
| Preedintele Rusiei V.V. Putin i Patriarhul Chiril au luat cuvântul la edina celui de-al XXV-lea Consiliu Mondial al Poporului Rus Serviciul de Comunicare al DREB, 28.11.2023. La 28 noiembrie 2023, în incinta Palatului de Stat Kremlin a avut loc o edin plenar a celui de-al XXV-lea Consiliul Mondial al Poporului Rusiei, pe tema „Prezentul i viitorul lumii ruse”. Întâlnirea de la Kremlin a devenit evenimentul principal al Consiliului aniversar, desfurat în capitala Rusiei în perioada 27-28 noiembrie cu binecuvântarea Sanctitii Sale Patriarhul Chiril al Moscovei i al Întregii Rusii i cu sprijinul Fondului Prezidenial pentru Iniiative Culturale, transmite Serviciul de Pres al Patriarhului. Preedintele Federaiei Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, s-a alturat sesiunii plenare prin apel video. Preedintele Consiliului Mondial al Poporului Rus, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril al Moscovei i al Întregii Rusii, a participat la întâlnirea de la Kremlin. În sal au fost prezeni: I.O. cegolev, reprezentantul plenipoteniar al Preedintelui Federaiei Ruse în Districtul Federal Central, membru al Consiliului de Securitate al Federaiei Ruse; A.Yu. Kuzneova Vicepreedinte al Dumei de Stat a Adunrii Federale a Federaiei Ruse; P.O. Tolstoi Vicepreedinte al Dumei de Stat a Adunrii Federale a Federaiei Ruse, membru al Prezidiului i Biroului Prezidiului Organizaiei Publice Internaionale „Consiliul Mondial Popular al Rusiei”, co-preedinte al filialei Moscovei a Consiliului Poporului Mondial Popular al Rusiei; I.E. Levitin asistentul preedintelui Federaiei Ruse; O.B. Liubimova Ministrul Culturii Federaiei Ruse; A.I. Bastrâkin Preedintele Comitetului de investigaie al Federaiei Ruse; V.D. Zorkin Preedintele Curii Constituionale a Federaiei Ruse; M.A. Lvova-Belova Comisar sub preedintele Federaiei Ruse pentru Drepturile Copilului; lideri ai fraciunilor partidelor politice din Duma de Stat a Adunrii Federale a Federaiei Ruse – Preedintele Comitetului Central al Partidului Comunist din Federaia Rus, eful fraciunii Partidului Comunist din Federaia Rus, preedintele Partidului Liberal Democrat din Rusia, preedintele Comitetului pentru afaceri internaionale al Dumei de Stat a Adunrii Federale a Federaiei Ruse, eful Partidului Liberal Democrat al Rusiei, membru al Prezidiului „Consiliului Mondial Popular al Rusiei” L.E. Slutsky, eful fraciunii Rusia Unit V.A. Vasiliev. |
| - Ilkaev R.I., conductorul tiinific al Centrului Federal Nuclear - Institutul de fizic experimental din Rusia; - Kazenin V.I., preedintele Uniunii Compozitorilor din Rusia; - Liepa A.M., artist al poporului din Rusia; - Lupan V.N., eful consiliului de redacie al gazetei „Russkaia mâsli”; - Mazurov A.B., rectorul Institutului pedagogic de stat din Kolomna; - Narocinikaia N.A., conductorul Institutului European pentru democraie i colaborare (Paris), preedintele Fundaiei pentru perspectiva istoric; - Nemov A.Iu., cvadruplu campion olimpic; - Nesterenko V.I., pictor, artist al poporului din Rusia, membru al Academiei Ruse de Arte; - Puzakov A.A. artist emerit al Rusiei, regent al corului sinodal din Moscova; - Rahmanina L.T., profesor-coregraf al Operei naionale finlandeze; - Râbnikov A.L., compozitor, artist al poporului din Rusia; - Sarabianov V.D., restaurator de categorie superioar, candidat în studiul artelor; - Sokolov A.S., profesor, rector al Conservatorului de stat din Moscova ”P.I. Ceaikovski”; - Fedoseev V.I., artist al poporului din URSS, dirijor principal i conductor artistic al Orchestrei simfonice mari ”P.I. Ceaikovski”; - Hotinenko V.I., regizor de film, artist al poporului din Rusia; - umakov S.L., redactorul principal al canalului de televiziune “Cultura”; precum i membrii de onoare ai Consiliului Patriarhal pentru Cultur: - Ganicev V.A., preedintele conducerii Uniunii Scriitorilor din Rusia; - Glazunov I.C., pictor al poporului din URSS, academician al Academiei de Arte din Rusia, rector al Academiei Ruse de Pictur, Sculptur i Arhitectur; - Kovalciuk A.N., preedinte al Uniunii Pictorilor din Rusia, artist al poporului din Rusia, membru al prezidiumului Academiei Ruse de Arte; - Kudreavev A.P., preedintele Academiei ruse de arhitectur i construcii, profesor, candidat în tiinele arhitecturii, arhitect emerit al Federaiei Ruse; - Mihalkov N.S., artist al poporului din Rusia, preedintele Uniunii Cineatilor din Rusia; - ereteli Z.K., pictor al poporului din URSS, preedintele Academiei de Arte din Rusia. |
| Serviciul de pres al Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii La 13 noiembrie 2011 Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Kiril i Preafericitul Patriarh al marelui ora Antiohia i al întregului Orient Ignatie IV au oficiat Dumnezeiasca liturghie în catedrala Adormirea Maicii Domnului din Damasc – capitala Siriei. Serviciul divin a fost svârit în limbile arab i slav bisericeasc. Cu patriarhii au slujit împreun ierarhii Patriarhiei de Antiohia: Mitropolitul de Sao Paulo i Brazilia Damaschin, mitropolitul de Mexico Antonie, mitropolitul de Huma Gheorghe, mitropolitul de Aleppo i Iskandaron Pavel, mitropolitul de Munii Siriei i Harran Sava, arhiepiscopul de Filippopol Nifon, reprezentantul Patriarhului de Antiohia pe lâng Patriarhul Moscovei i al Întregii Rusii; episcopul de Safit Dmitri, episcopul de Serghiopole Marc, episcopul de Karra Gataz, episcopul de Baria Luca, episcopul de Seidnaya Luca. Din partea Bisericii Ortodoxe Ruse la serviciul divin au participat preedintele Departamentului relaii externe al Patriarhiei Moscovei mitropolitul de Volokolamsk Ilarion; eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei episcopul de Solnecinogorsk Serghie, vicepreedintele Departamentului relaii externe al Patriarhiei Moscovei protoiereul Nicolai Balaov, ajutorul preedintelui Departamentului relaii externe al Patriarhiei Moscovei protodiaconul Vladimir Nazarkin, reprezentantul Patriarhului Moscovei i al întregii Rusii pe lâng Patriarhul de Antiohia arhimandritul Alexandr (Elisov). Catedrala a fost în întregime plin de credincioi. Canalele de televiziune siriene transmiteau în emisie direct serviciul divin. La liturghie au asistat reprezentanii diplomaticii ai unui ir de state: ambasadorul Federaiei Ruse în Republica Arab Siria A.P. Kulimuhametov, al Azerbaidjanului - Mahir Aliev, al Armeniei – Arac Poladean, al Belorusiei – Oleg Ermalovici, al Greciei – Taisia Afanasiu, al Kazahstanului – Ascar Assilov, al Ciprului – Antonis Grivas, al României – Danut-Florin Sandrovisi, al Serbiei – Iovan Vujasinovic, reprezentantul acreditat al Ucrainei în Republica Arab Siria Evghenii Jupiev, reprezentantul acreditat al Bulgariei în Republica Arab Siria Dimitr Mihailov. La serviciul divin au mai fost prezeni reprezentanii Bisericii Siro-Iacobite i ai Bisericii Apostolice Armene. |
| [Krachkovsky writes:] “In the above-given survey, it is easy to see the main thing distinguishing Moslem stories about the miracle from Christian [reports about it]. The Moslem stories are all understandably brief, sometimes coming down to a simple mentioning (al-Djakhiz, ‘Ali-al- Kherevi ); none of them is based on personal observation . The one exception is Ibn-al-Djawzi and its source, al-Biruni, analysis of which we will defer for the time being. The fact that these are transmissions of a third-hand account explains such immediately obvious mistakes , as the date in al-Mac’udi, or Ibn-al-Qalanisi’s report of the belief of Christians about the place of the birth and ascension of Jesus Christ[as supposedly being the same place as His Resurrection]. In these stories, the factual side comes down to very little; from them we can sift out only that, during the whole time relating to the lives of the above-mentioned authors, the miracle took place every year and was a well-known, regularly-occurring event. Description of the miracle itself and of the whole rite is found solely in Ibn-al-Djawsi [this is the eyewitness-account reported by al Biruni which will be analyzed below]. All the remaining elements of the other reports should be regarded not as legitimate, historical accounts but as legendary stories. In one of them, with complete obviousness, are the telling effects of literary editing and reworking of the plot; this is the story [not quoted in this article] about the conversation of the high-ranking person with the monk concerning the “real” cause of the miracle. This story may have arisen as an attempt to give meaning to the destruction by al-Hakim [the mad caliph] of the Jerusalem church through [the literary technique of] his possible conversation with someone in his retinue, as presented originally by Ibn-al-Qalanisi and al-Hariri [spelling?]. All the subsequent versions clearly represent reworkings of the storyline and details, where instead of al-Hakim is a ruler (in Yakut=Al-Kasvini) or al-Melik al-Mu’assam (in al-Jawhar’s story) or, finally, Saladdin himself (in Ibn-al_Djawzi; and instead of someone in his retinue—a monk (in-al-Jawhar), a priest (in Yakut=al-Kasvini) or [even] the patriarch (in Ibn-al-Djawzi). |
| În anul 2005 în calitate de ef al delegaiei Bisericii Ortodoxe Ruse a participat la intronizarea Patriarhului Teofil al III-lea al Ierusalimului. Fcând parte din componena delegaiilor oficiale, a vizitat toate Bisericile Ortodoxe Autocefale, inclusiv ca însoitor al Preafericitului Patriarh Pimen i Preafericitului Patriarh Alexei al II-lea în timpul cltoriilor Sanctitilor Sale în strintate. A participat la lucrrile organizaiilor intercretine. În calitate de delegat a participat la cea de-a IV-ea (Uppsala, Suedia 1968), a V-ea (Nairobi Kenya, 1975 ), a VI-ea (Vancouver, Canada, 1983) i a VII-ea (Canberra, Australia, 1991) Adunri Generale ale Consiliului Modial al Biserilor; la Conferina Modial de Misionarism «Mîntuirea astzi» (Bangkok, 1973); a fost preedinte al Conferinei Mondiale «Credina, tiina i viitorul» (Boston, 1979) i al Convocrii Modiale «Pacea, dreptatea i integritatea creaiei» (Seul, 1990); a participat la adunrile comisiei ”Credina i Organizarea” a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Akkra (Ghana, 1974), Lima (Peru, 1982), Budapesta (Ungaria, 1989). Împlinind indicaiile Întîistttorilor Bisericii Ortodoxe Ruse, a participat la întâlniri cu reprezentanii Bisericilor din America, Japonia, Germania, Finlanda, Italia, Suedia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Frana, Spania, Norvegia, Islanda, Polonia, Cehia, Slovacia, Etiopia, Australia, Noua Zeland, India, Tailanda, Sri Lanka, Laos, Jamaica, Canada, Kongo, Zair, Argentina, Chile, Cipru, China, Africa de Sud, Grecia. A fost membru al Soborului Local Jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse (iunie 1988, Zagorsk), preedinte al Comisiei de Redactare a acestuia i autor al proiectului Statutului Bisericii Ortodoxe Ruse, aprobat de ctre Soborul Jubiliar. Este participant al Soborului Arhieresc întrunit cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la restabilirea Scaunului Patriarhal (octombrie 1989), participant al Soborului Arhieresc Extraordonar din 30-31 ianuarie 1990, precum i al Soborului Local din 6-10 iunie 1990, al Soboarelor Arhiereti din 25-26 octombrie 1991; din 31 martie — 4 aprilie 1992; din 11 iunie 1992; 29 noiembrie — 2 decembrie 1994; 18-23 februarie 1997; 13-16 august 2000; 3-6 octombrie 2004, 24-29 iunie 2008. |
| Arhiva Preafericitul Patriarh Chiril s-a întâlnit cu Întâistttorul Bisericii Ortodoxe a Georgiei 21 ianuarie 2013 17:52 La 21 ianuarie 2013, la reedina Patriarhal de la mnstirea „Sfântul Daniil”, a avut loc întâlnirea Preafericitului Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril cu Preafericitul Patriarh Catolicos al Întregii Georgii Ilie al II-lea i cu delegaia Bisericii Ortodoxe a Georgiei. La intrarea în reedina Patriarhal Preafericitul Patriarh Catolicos al Întregii Georgii Ilie al II-lea a fost întâmpinat de mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, preedintele Departamentului pentru relaii externe bisericeti al Patriarhiei Moscovei; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; protoiereul Nicolae Balaov, vicepreedintele Departamentului pentru relaii externe bisericeti al Patriarhiei Moscovei; secretarul DREB pentru relaii interortodoxe protoiereul Igor Iakimciuk. Apoi, în paraclisul reedinei Patriarhale, Întâistttorul Bisericii Ortodoxe a Georgiei a oficiat un Te Deum. În altarul bisericii s-a rugat Preafericitul Patriarh Chiril. La Te Deum au fost prezeni ierarhi, slujitori ai bisericii i mirenii Bisericilor Ortodoxe Ruse i Georgiene. Dup terminarea serviciului divin, de pe amvonul bisericii Preafericitul Patriarh Chiril s-a adresat ctre Preafericitul Patriarh Catolicos al Întregii Georgii Ilie al II-lea i ctre cei prezeni cu un discurs de salut: „Sanctitatea i Preafericirea Voastr, iubite întru Domnul confrate i coslujitor, Preasfinite i Preafericite Patriarh Catolicos al Întregii Georgii Ilie! Permitei-mi în mod deosebit s v salut azi, în aceast biseric al centrului duhovnicesc i administrativ al Bisericii Ortodoxe Ruse, deoarece vizita Dumneavoastr, întreprins cu ocazia înmânrii premiului Fundaiei internaionale a unitii popoarelor ortodoxe, prin semnificaia sa depete cu mult ceea ce este legat de acordarea premiilor. Noi v salutm ca pe Întâistttor al Bisericii surori, al prietenoasei Biserici Ortodoxe a Georgiei, cu care Biserica Rus pstreaz unitatea duhovniceasc, canonic, susinut de colaborarea freasc i de relaii reciproce pe parcursul multor ani ai istoriei noastre. Noi v salutm ca pe un lider duhovnicesc al poporului Dumneavoastr, care îndeosebi de mult a trudit în anii grei ai constituirii Georgiei în calitate de stat independent. Noi cunoatem rolul Dumneavoastr în întrirea i renaterea credinei ortodoxe în ar, de asemenea tim i rolul Dumneavoastr în pstrarea pcii, înelegerii mutuale i a colaborrii dintre persoanele de diferite opinii politice din societatea georgian. |
|
|
