| Д. С. считается признанным защитником никейского исповедания единосущия Божественных Лиц (см., напр.: Hieron. Adv. Rufin. II 16//PL. 23. Col. 438), он учил, что «Троица по природе нераздельна и неразлучна» (indivisa et inseparabilis secundum naturam… Trinitas - Did. Alex. De Spirit. Sanct. 19(85)). Однако Д. С. как будто не был осведомлен о детально разработанной к времени его жизни тринитарной терминологии. Говоря о Св. Троице, он выражал правосл. понимание соотношения Лиц и сущности: «Существует Единый Царь и Господь Вседержитель, и Отец не существует без Сына, ни Сын без Отца, ибо царство и господство и вседержительная сила Пресвятой Троицы - одно и то же» (In Zach. V 182). Соотнесенность слова «Бог» с Отцом, а слова «Господь» с Сыном не лишает ни Первого господства, ни Второго божественности, ибо точно так же Отец есть Господь, а Сын - Бог; так и Св. Дух носит имя Господа и, стало быть, имя Бога (De Spirit. Sanct. 29(131)). Термин «единосущный» находит применение у Д. С. для утверждения божественности Воплощенного Слова (Христа): Он есть Бог от Бога и Свет от Света; Он существует прежде всего, и все существует в Нем (In Zach. I 151-153). «Одно Божество (μα θετης) Отца, Сына и Святого Духа» (Ibid. V 99). Для обозначения божественной природы Д. С. употреблял термины οσα и φσις (сущность и природа), для обозначения Божественных Лиц - πστασις и πρσωπον (ипостась и лицо). Однако иногда, как и свт. Афанасий Великий, термины «сущность» и «ипостась» он употреблял синонимически. Единство сущности Божией и различие Ипостасей Д. С. выражает следующим образом: «Спаситель говорит, что Св. Дух посылается от Отца в Его (Сына.- П. М.) имя, а собственно имя Спасителя есть Сын, следовательно, из этих слов доказывается общность природы и, так сказать, собственные признаки Лиц... Посланный во имя Сына от Отца Св. Дух должен быть понимаем не рабом, не иным и не разделенным от Сына» (De Spirit. Sanct. 30(133)); «Троица объединяется единством сущности» (substantiae unitate - Ibid. 19(86)). Дутрело отмечает, что единство сущности Божией не предполагает у Д. С. оттенка модализма ( Doutreleau. 1992. P. 60-85). Христология |
| На В. В. как писателя и проповедника значительное влияние оказало культурное движение II в., получившее наименование «вторая софистика», а также совр. ему риторическая традиция, прежде всего в лице Ливания. Нек-рые письма святителя представляют собой образцы риторического искусства (напр.: Ep. 134; Соигтоппе. T. 2. P. 48). В беседах святитель активно пользуется различными риторическими приемами как на уровне отдельных лексических единиц, напр. тропами: метафорой, метонимией, синекдохой и т. д., так и на уровне выражений ( Hensberg. 1957). Цитируя древних авторов (Еврипида - Ep. 63, Гомера - Ep. 147), он учитывает различные виды речи: обличительную (λγος λεγκτικς), увещательную (λγος παρακλητικς) (De fide//PG. 31. Col. 680), похвальную (γκμιον) (Hom. 18//PG. 31. Col. 492-493). Христианская богословская традиция Существование христ. богословской традиции для В. В. несомненно, о чем он сам неоднократно свидетельствует (см., напр.: De Spirit. Sanct. 29). Среди авторов, непосредственно повлиявших на святителя, представители александрийской (Ориген, свт. Афанасий Великий, Евсевий Кесарийский) и антиохийской ( Диодор, еп. Тарсийский , возможно, свт. Феофил Антиохийский ) богословских школ (см. Богословские школы древней Церкви ), старшие современники В. В.- Евстафий Севастийский, сщмч. Евсевий, еп. Самосатский, и Аполлинарий Лаодикийский. Оригена В. В. упоминает в De Spirit. Sanct. 29. 73. Грибомон называет В. В. наиболее разборчивым и критическим наследником великого александрийца в IV в., сохранившего его мысль для дальнейшей правосл. богословской традиции ( Gribomont. 1963. P. 294). Ориген повлиял на В. В. гл. обр. в качестве экзегета. В учении о Св. Троице святитель заимствует нек-рые схемы Оригена ( Š pidl í k. 1961), но принципиально их перерабатывает ( Hol. S. 117-119, 146). В первую очередь это проявляется в признании абсолютной дистанции между Творцом и творением ( Gribomont. 1963. P. 281). В. В. не имел списка «Гекзапл» Оригена, но, вероятно, мог быть знаком с ними в передаче Евсевия Кесарийского ( Basil. Magn. Adv. Eunom. II 20; Simonetti. 1965. P. 52, 68). |
| 2. A meniona contribuia remarcabil a nou adormitului arhipstor în pstrarea unitii canonice a Bisericii Ortodoxe Ruse. 3. În vremurile de încercri, prin care trece Ucraina, a exprima susinerea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, care svârete cu druire de sine slujirea sa în numele depirii luptei fratricide i al instaurrii pcii pe pmântul ucrainean. CONDICA NR. 59 S-A ASCULTAT: Comunicarea Preafericitului Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril cu privire la vizitele de Prim sfini ierarh ce au avut loc în eparhiile Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul Federaiei Ruse. Informaie: De la ultima edin a Sfântului Sinod Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a svârit vizite în urmtoarele eparhii ale Bisericii Ortodoxe Ruse: · 28-30 mai 2014 — în eparhia de Sanct-Petersburg; · 14 iunie 2014 — în eparhia de Reazan; · 21-22 iunie 2014 — în eparhia de Tobolsk; · 12 iulie 2014 — în eparhia de Sanct-Petersburg. În seara zilei de 28 mai 2014 Întâistttorul Bisericii Ortodoxe Ruse a sosit în Sanct-Petersburg, unde a fost întâmpinat de eful Departamentului executiv al Patriarhiei Moscovei mitropolitul de Sanct-Petersburg i Ladoga Varsonufii, guvernatorul de Sanct-Petersburg G.S. Poltavcenko, arhierei ai mitropoliei de Sanct-Petersburg, cler i mireni ai eparhiilor mitropoliei de Sanct-Petersburg. La 29 mai 2014, de srbtoarea Înlrii Domnului, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril i Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgariei Neofit au oficiat Dumnezeiasca liturghie la catedrala în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Kazan, or. Sanct-Petersburg, în coslujire cu: mitropolitul de Sanct-Petersburg i Ladoga Varsonufii, eful Departamentului executiv al Patriarhiei Moscovei; mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, preedintele Departamentului Relaii externe bisericeti al Patriarhiei Moscovei; mitropolitul de Saransk i Mordovia Zinovii; rectorul colilor teologice din Sanct-Petersburg arhiepiscopul de Petergof Amvrosie;episcopul de Vyborg i Priozersk Ignatii, preedintele Departamentului Sinodal pentru tineret; episcopul de Tsarskoie Selo Marchel; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; lociitor la lavra sfântului Alexandru Nevski episcopul de Krontadt Nazarii; episcopul de Voskresensk Sava, prim vicepreedintele departamentului executiv al Patriarhiei Moscovei; episcopul de Tihvin i de Lodeinopol Mstislav; episcopul de Gatcina i Lujki Mitrofan, protoiereul Pavel Krasnotsvetov, parohul catedralei în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Kazan, or. |
| Arhiva De srbtoarea Înlarea Domnului Întâistttorii Bisericilor Ortodoxe Rus i Bulgar au oficiat Liturghia la catedrala în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Kazani, or. Sanct-Petersburg 29 mai 2014 17:46 La 29 mai 2014,de srbtoarea Înlarea Domnului, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril i Sanctitatea sa Patriarhul Bulgariei Neofit au oficiat Dumnezeiasca liturghie la catedrala în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Kazani, or. Sanct-Petersburg. Înainte de începutul serviciului divin, la porile catedralei în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Kazani arhiereii i clericii au întâmpinat pe Întâistttorii Bisericilor Ortodoxe Rus i Bulgar, sosii împreun, care au mers în catedral i acolo au fost îmbrcai concomitent în odjdii bisericeti. În timpul Dumnezeietii liturghii cu Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril i Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgariei Neofit au coslujit: mitropolitul de Sanct-Petersburg i Ladoga Varsonufii, eful Direciei executive a Patriarhiei Moscovei; mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, preedintele Departamentului pentru relaii externe bisericeti al Patriarhiei Moscovei; mitropolitul de Saransk i Mordovia Zinovii; rectorul colilor teologice din Sanct-Petersburg arhiepiscopul de Petergof Ambrozii; episcopul de Vyborg i Priozersk Ignatii, preedintele Departamentului Sinodal pentru problemele de tineret; episcopul de Tsarskoie Selo Marchel; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; lociitorul la lavra ”Sfântului Alexandru Nevski” episcopul de Krontadt Nazarii; episcopul de Voskresensk Sava, prim-vicepreedintele Direciei executive a Patriarhiei Moscovei; episcopul de Tihvin i de Lodeinoe Pole Mstislav; episcopul de Gatcina i Luga Mitrofan, protoiereul Pavel Krasnotsvetov, parohul catedralei în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Kazani, or. Sanct-Petersburg; protoiereul Serghei Kuksevici, secretarul Departamentului eparhial al Mitropoliei de Sanct-Petersburg; protoiereul Bogdan Soiko, parohul catedralei Maritime în cinstea sfântului Nicolae i a Botezului Domnului din or. Sanct-Petersburg; protoiereul Vladimir Sorokin, parohul catedralei în cinstea sfântului cneaz Vladimir din or. Sanct-Petersburg; parohul Metocului Bisericii Ortodoxe Ruse în Sofia arhimandritul Filip (Vasiltsev); clerici din Sanct-Petersburg. |
| Sanct-Petersburg; protoiereul Serghei Kuksevici, secretarul Departamentului eparhial al mitropoliei de Sanct-Petersburg; protoiereul Bogdan Soiko, parohul catedralei Maritime în cinstea sfântului Nicolae i a Botezului Domnului din or. Sanct-Petersburg; protoiereul Vladimir Sorokin, parohul catedralei în cinstea sfântului cneaz Vladimir din or. Sanct-Petersburg; parohul Mitocului Bisericii Ortodoxe Ruse în Sofia arhimandritul Filip (Vasiltsev); clerici din Sanct-Petersburg. În timpul serviciului divin s-au rugat, în special: Consulul general al Bulgariei în Sanct-Petersburg Petea Nestorova i membrii delegaiei Bisericii Ortodoxe Bulgare. Dup încheierea Dumnezeietii liturghii i a recepiei în onoarea Întâistttorilor Bisericilor Rus i Bulgar, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei i al întregii Rusii Chiril i Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgariei Neofit au semnat un comunicat în baza totalurilor vizitei Întâistttorului Bisericii Ortodoxe a Bulgariei în hotarele Patriarhiei Moscovei. Aflându-se în Sanct-Petersburg, Sanctitatea Sa s-a închinat la moatele sfântului cuviosului cneaz Alexandru Nevski i la icoana venerat a Maicii Domnului „Grabnica Asculttoare Nevskaia”, din lavra „Sfânta Treime” a sfântului Alexandru Nevski în Sanct-Petersburg, la icoana venerat a Maicii Domnului la biserica în cinstea icoanei Maicii Domnului de la Smolensk pe teritoriul cimitirului Smolenski, s-a rugat în paraclisul, înlat de asupra locului înmormântrii sfintei fericitei Xenia de Petersburg, a oficiat litia pe mormintele rudelor sale ce se odihnesc la cimitirul Smolenski. La 14 iunie 2014 Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a sosit la Reazan. În coslujire cu: mitropolitul de Minsk i Slutsk Pavel, exarh Patriarhal al întregii Belarus; mitropolitul de Reazan i Mihailov Veniamin, episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; episcopul de Kasimovo i Sasovo Dionisii; protoiereul Nicolai Sorokin, parohul catedralei în cinstea sfinilor Boris i Gleb din or. Reazan; protoiereul Vasilii Kolesnikov, clericul catedralei Naterea Domnului din or. Reazan; preotul Igor Harin, parohul bisericii Sfântul cuviosul Ioan de Krontadt; clerici ai mitropoliei de Reazan, a fost oficiat cinul sfinirii mari a bisericii în cinstea sfântului cuviosului Ioan de Krontadt în or. Reazan i Dumnezeiasca liturghie în biserica nou sfinit. La serviciul divin au fost prezeni: reprezentantul plenipoteniar al Preedintelui FR în districtul federal Centru A.D. Beglov, guvernatorul regiunii Reazan O.I. Kovalev, eful formaiunii municipale, preedintele dumei oreneti Reazan A.A. Kaaev, eful administraiei or. Reazan V.E. Artemov, vicecomandantul trupelor de desani aerieni ai Rusiei general-maiorul A.V. Holzakov, eful colii superioare de desani aerieni din Reazan general-maiorul A.G. Konstevoi, precum i numeroi pelerini. |
| What is most significant is that the Spirit remains on Jesus, a term used elsewhere in the Gospel for mutual indwelling and continuous habitation (e.g., 14:23). 4084 Some have contrasted this experience with the mere temporary inspiration of the Spirit Jewish writers thought accompanied typical Israelite prophets, 4085 though Tannaitic texts speak of the Spirit «resting» on individual persons 4086 or on Israel 4087 and some biblical texts suggest that the Spirit did abide with particular persons. 4088 At the least, as Hill points out with regard to the less explicit Synoptic baptismal pericope, Jesus» reception of the Spirit confirms «the ending of the era of the quenched Spirit … the prophetic Spirit has again been given.» 4089 The LXX translators usually depicted the Spirit " s charismatic activity with the aorist tense, 4090 a tense which contrasts strikingly with John " s usage here. (I mention more specific interpretations only in passing. The adoptionist interpretation of 1:32 4091 has little to commend it contextually or culturally, failing completely to reckon with Johannine Christology in genera1. Bürge and others who accept a messianic interpretation 4092 would be closer to the mark, as would perhaps someone stressing a parallel with the Philonic Moses. 4093 The Spirit remaining on Jesus might also contrast with the glory of Moses which faded; cf. 1:17–18; 2Cor 3:11 .) Thus Jesus and His followers are sealed with a divine mark that their opponents did not even claim, and this can encourage John " s audience in their conflict with their accusers: as John could recognize Jesus by his possession of the Spirit, so could the Christians be recognized as God " s anointed by their possession of the Spirit 4094 (even if their spiritually insensitive opponents could not recognize this, 3:8). 4. The Spirit-Baptizer (1:33) The central point here is that not merely human agents like John but God " s own Spirit testifies to Jesus» identity. The Fourth Gospel often speaks of God " s Spirit, but two of the three uses of the particular title «Holy Spirit» frame the Gospel " s pneumatology (1:33; 20:22)–this passage introducing the Spirit as one who descends to the world on account of Jesus, the middle one emphasizing the continuity between Jesus» revelation and that of the Spirit (14:26), and the final one emphasizing Jesus» sending of the Spirit (20:22). |
| Arhiva Întâistttorul Bisericii Ruse a oficiat Liturghia în biserica „Sfântul ierarh Nicolae” din cimitirul Boleohtinski, or. Sanct-Petersburg 2 noiembrie 2014 18:18 La 2 noiembrie 2014, în duminica a 21-a dup Cincizecime, Preafericitul Patriarh al Moscovei i al întregii Rusii Chiril a oficiat Dumnezeiasca liturghie în biserica „Sfântul ierarh Nicolae” din cimitirul Boleohtinski „Sfântul Gheorghe”, or. Sanct-Petersburg. În acest an se împlinesc 40 de ani din ziua decesului tatlui Sanctitii Sale – protoiereul Mihail Gundeaev i 30 de ani din ziua decesului mamei sale – Raisa Vladimirovna. Mormântul prinilor se afl alturi de biserica cimitirului. Cu Sanctitatea sa au coslujit: mitropolitul de Sanct-Petersburg i Ladoga Varsonofii, eful Direciei executive a Patriarhiei Moscovei; episcopul de Tsarskoie Selo Marchel; protoiereul Serghei Kuksevici, secretarul Mitropoliei de Sanct-Petersburg; protoiereul Alexandr Budnikov, blagocinul districtului Boleohtinski; protoiereul Ghenadii Gordeev, parohul bisericii „Sfântul ierarh Nicolae” din cimitir; protoiereul Nicolai Gundeaev, parohul onorific al catedralei „Schimbarea la Fa a Mântuitorului” din Sanct-Petersburg; arhidiaconul Patriarhului Andrei Mazur. În altar s-a rugat episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei. Dup ectenia struitoare Preafericitul Patriarh Chiril a ridicat rugciunea pentru pacea în Ucraina. La Liturghie au fost aduse rugciuni pentru odihna pururea pomenitului mitropolit Nicodim (Rotov), aniversarea a 85 de ani de la naterea lui fiind marcat în acest an, i a prinilor Preafericitului Patriarh. Dup încheierea Liturghiei Întâistttorul Bisericii Ruse le-a mulumit celor prezeni în biseric pentru rugciunea de obte pentru prinii si. „La 13 octombrie s-au împlinit 40 de ani de la decesul tatlui meu, protoiereul Mihail, iar azi, la 2 noiembrie, s-au împlinit 30 de ani din ziua decesului mamei mele i aici, în aceast biseric, înainte de înmormântarea ei, a fost svârit parastasul. Bunelul i bunica mea, care de asemenea au influenat mult asupra formrii mele, inclusiv a celei duhovniceti, au decedat, respectiv bunelul – cu 45 de ani în urm, iar bunica – acum 40 de ani. Am simit o profund necesitate anume în aceast biseric, alturi de mormintele prinilor mei, alturi de mormintele rudelor mele apropiate, s svâresc azi Dumnezeiasca liturghie”, a spus Preafericitul Patriarh. |
| Ce qui nous arrive ensuite ne dépend pas seulement de la puissance divine, mais de notre réponse à la grâce reçue du Seigneur. Lui est prêt à transfigurer chacun de nous de Sa lumière céleste. Il offre à chacun la plénitude de Sa grâce, non pas une petite partie de Son Corps, mais Son Corps tout entier. Non pas une goutte de Son Sang, mais tout Son Sang, indépendamment de notre dignité ou de notre indignité. En même temps, le Seigneur attend que nous recevions Ses Saints Mystères avec pénitence, avec un cœur contrit, ayant le sentiment de n’avoir devant Dieu aucun mérite, sachant que seule sa grâce est capable de guérir les péchés, de récréer la nature humaine, de la remplir de la lumière et de la présence divines. Le Seigneur aidera toujours ceux qui s’approchent avec de tels sentiments de repentir et de contrition de Ses Saints Mystères, ayant confessé ses péchés et exprimé le désir et la résolution de se corriger. Prions saint Serge de nous aider à toujours sentir la présence du Dieu vivant, à communier aux Saints Mystères du Christ non pour notre jugement et notre condamnation, mais pour la vie éternelle et l’immortalité. Que le feu divin contemplé par le vénérable Serge et par son entourage, quand il célébrait la Divine liturgie, touche nos cœurs, sans les brûler, mais les réchauffant, nous portant la grâce divine salutaire. Que par les prières de saint Serge nous montions de puissance en puissance dans notre cheminement vers le Royaume céleste. Amen. » Ensuite, un office d’intercession a été célébré sur l’esplanade de la laure, devant une icône de saint Serge. Le métropolite Hilarion a présidé la célébration de l’office, assisté du métropolite Denis de Voskressensk, chancelier du Patriarcat de Moscou ; de l’évêque Antoine de Moravica, représentant de l’Église orthodoxe serbe auprès du Patriarcat de Moscou ; de l’archevêque de Kachira Théognoste, président du Département synodal aux monastères et au monachisme ; de l’évêque Eugène de Bronnitsa, président du Département synodal à l’enseignement religieux et à la catéchèse ; de l’évêque Thomas de Serguiev-Possad, supérieur de la laure ; de l’évêque Thomas de Pavlovo-Possad, président du Secrétariat administratif du Patriarcat de Moscou ; de l’évêque Stéphane de Klin, président du Département synodal aux relations de l’Église avec les forces armées et les organes du maintien de l’ordre ; de l’archimandite Séraphin (Chemiatovski), représentant de l’Église orthodoxe des Terres tchèques et de Slovaquie ; de l’archiprêtre Daniel Andreïuk, représentant de l’Église orthodoxe en Amérique, ainsi que d’autres évêques vicaires de la région de Moscou et de clercs de la laure de la Trinité-saint-Serge. |
| Preafericitul Patriarh Teofil i Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril au oficiat cinul marii sfiniri a catedralei maritime i Dumnezeiasca liturghie. Împreun cu Preafericirea sa i cu Sanctitatea Sa au slujit: mitropolitul de Sanct-Petersburg i Ladoga Vladimir; mitropolitul de Krutitsy i Kolomna Iuvenalii; mitropolitul de Astana i Kazahstan Alexandr; mitropolitul de Saransk i Mordovia Varsonufii, eful Departamentului executiv al Patriarhiei Moscovei; mitropolitul de Volokolamsk Ilarion, preedintele Departamentului pentru relaii externe bisericeti al Patriarhiei Moscovei; rectorul colilor teologice din Sanct-Petersburg episcopul de Petergof Amvrosii; episcopul de Vyborg i Priozersk Ignatii, preedintele Departamentului Sinodal pentru tineret; episcopul de Tsarskoie Selo Marchel; episcopul de Solnecinogorsk Serghii, eful Secretariatului administrativ al Patriarhiei Moscovei; episcopul de Syetl Feodosii; episcopul de Podolsk Tihon, preedintele Departamentului financiar-economic al Patriarhiei Moscovei; lociitorul la lavra sfântului Alexandru Nevski episcopul de Krontadt Nazarii; episcopul de Tihvin i de Lodeinoe Pole Mstislav; episcopul de Gatcina i Luga Mitrofan; eful Misiunii Duhovniceti Ruse la Ierusalim arhimandritul Isidor (Minaev); protoiereul Alexandr Agheikin, parohul catedralei „Botezul Domnului” din or. Moscova; protoiereul Pavel Krasnotsvetov, parohul catedralei în cinstea Icoanei Maicii Domnului de la Kazani din or. Sanct-Petersburg; protoiereul Sveatoslav Melnik, parohul catedralei maritime din Krontadt; protoiereul Bogdan Soiko, parohul catedralei maritime în cinstea sfântului ierarh Nicolae i a Botezului Domnului din or. Sanct-Petersburg; clerul Mitropoliei de Sanct-Petersburg. Printre coliturghisitori au fost membrii delegaiei care îl însoesc pe Preafericitul Patriarh Teofil: mitropolitul Chiriac de Nazaret; secretarul general al Sinodului arhiepiscopul de Constantin Aristarh; lociitorul Patriarhului Ierusalimului la Bethlehem arhiepiscopul de Iordan Teofilact; reprezentantul Patriarhului Ierusalimului pe lâng tronul Patriarhal de Moscova arhimandritul Stefan (Dispirakis); egumena mnstirii în Ramal arhimandrita Galactiona (Avara); arhidiaconul Atanasie (Temistocleos). |
| Altceva se petrecea în Uniunea Sovietic. Nu se poate s spunem c miestria cântului a fost nimicit în totalitate, îns a fost închis marea majoritate a bisericilor, mnstirilor, totul a fost devastat i nici un fel de coruri profesionale în anii 1920 i 1930 practic nu au existat. Prinii mei au fcut cunotin unul cu altul la metocul lavrei Pecerska din Kiev în oraul Leningrad, deoarece ambii au cântat în corul de amatori. Astfel de coruri de amatori au susinut pe atunci tradiia cântrii bisericeti. Este evident c nivelul acestei cântri nu era atât de înalt, cum s-ar dori. Îns în anii postbelici situaia s-a schimbat în legtur cu legalizarea Bisericii. Odat cu deschiderea parohiilor au început s apar coruri profesioniste, care erau conduse de minunai regeni ai colii de înainte de revoluie. Îi port în memorie pe aceti regeni, cel puin pe cei din Sanct-Petersburg. La Moscova, în catedrala episcopal din Elohovo corul era condus de domnul Komarov, un regent excelent, muzician uimitor, pstrtor al tradiiei bisericeti a cântului în or. Moscova. Iar în Petersburg îl putem numi pe Levin, regentul corului catedralei „Schimbarea la Fa a Mântuitorului” din Sanct-Petersburg, precum i pe muli alii care au pstrat tradiia de pân la revoluie în Sanct-Petersburg. Pentru a lua cunotin de aceste tradiii vechi, trebuia s vii la Moscova i s asculi corul în catedrala din Elohovo sau s pleci la Petersburg s asculi corul în catedrala „Schimbarea la Fa a Mântuitorului” sau în catedrala „Sfântul Nicolae” care era condus de profesorul academiei de Sanct-Petersburg domnul ikin. Aceste coruri erau cu adevrat pstrtoare ale tradiiilor minunate. Tradiiile erau foarte curate – nu se amestecau i nu se acceptau impuriti. Dar deja la finele anilor 1970 – pot judeca dup faptul ce se întâmpla în Petersburg – au început s fie aduse diverse modulri în tradiia din Petersburg. S-a pierdut puritatea. În mod neateptat m-am întâlnit cu aceast tradiie în anul 1975 la Helsinki. tii c Finlanda a fost parte din Imperiul Rus. Ea a pstrat, de altfel, multe legi înc de pe timpul imperiului Rus i a pstrat totul ce se referea la cântul bisericesc. Slujba bisericeasc în catedrala din Helsinki era exact la fel ca slujba dumnezeiasc din Sanct-Petersburg la finele secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. La acea slujb am fost împreun cu profesorul protoiereu Alexandr meman (ambii am fost invitai în Finlanda s inem lecii) i fcând schimb de opinii, ambii am ajuns la concluzia c o astfel de interpretare ca în Helsinki din punctul de vedere al pstrrii tradiiilor petersburgheze nu mai exista în Petersburg. |
|
|
